Roșia Montană – înscrisă în Patrimoniul UNESCO: avantaje, controverse, implicații financiare

Complexul arheologic Roșia Montană, unic în lume, a fost înscris marți în lista UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol, fără obiecții și fără amendamente. Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis ca situl Roşia Montană (Alburnus Maior), concentrat în jurul galeriilor romane de exploatare auriferă, să fie inclus în Lista Patrimoniului Mondial, la 10 ani de la demararea demersurilor oficiale.

Bunurile din patrimoniul mondial intră sub incidența aplicării unei convenții internaționale și implică obligația României de a proteja siturile și o zonă tampon din jurul acestora.

Înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol recunoște atât vulnerabilitatea sitului, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție, și încurajează cooperarea internațională în acest sens.

Prima atestare documentară a Roşiei Montane este din 6 februarie 131 p. Chr., dată ce apare pe o tăbliţă cerată găsită într-una dintre galeriile ce datează din perioada romană.

• Reţeaua de galerii romane de la Roșia Montană depăşeşte importanţa vestigiilor similare din Spania, Portugalia, Ţara Galilor. Galeriile din Cârnic și Orlea sunt galerii
  coborâtoare cu trepte, camere cu pilastru central, instalație de evacuare a apei din subteran. Marea rețea din din Cârnic este compusă din galerii cu o lungime de 2.750 m și o suprafață de 13.600 mp.
• Pe lângă instrumentele de minerit şi galeriile atestate de pe vremea Imperiului Roman, s-au păstrat şi celebrele 25 de tăbliţe cerate (descoperite în galeria Sfântul Iosif, în anul 1788, şi în galeria Catalina-Monuleşti, în 1855), documente scrise ce au permis studierea dreptului roman şi a vieţii economice şi sociale din Dacia romană.
• Un mausoleu antic în regiunea Hop – Găuri, mormânt dublu circular, datând din secolul II,singurul descoperit pe teritoriul României din perioada Daciei romane şi stare bună de conservare. S-a decis conservarea sa in situ printr-un program special, dar experții au atras atenția că el este în pericol, fiindcă se află între o haldă de steril şi o carieră deschisă în care se vor face explozii permanent.
• Patru sanctuare în Valea Nanului (cu 40 de altare votive).
• Edificiul cu hipocaust de la Carpeni și peste 1.400 peste de morminte în cadrul necropolelor de incineraţie romane.

1997 – Gabriel Resources și societatea minieră de stat Minvest Roșia Montană înființează Euro Gold Resources, în care pachetul majoritar îi aparține companiei canadiene, care își va schimba denumirea, în 2000, în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Gabriel Resources Ltd. Canada deține 80,69% din acțiuni și Minvest Roșia Montană – 19,31%.

1999 – RMGC obţine licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47/ 1999, pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană
Martie 2001

2002 – 2006 – sunt elaborate studii de fezabilitate, studiile de condiţii iniţiale necesare Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM)
Aprilie 2002 – a fost finalizat Planul de Urbanism General (PUG) al comunei Roşia Montană, care include şi proiectul minier propus de RMGC, este finalizat Planul de Urbanism Zonal pentru zona industrială Roşia Montană

Mai 2004 – RMGC revizuieşte Planul de acţiune pentru strămutare şi relocare

Septembrie 2007 – România intră în UE, Ministerul Mediului suspendă procedura de evaluare a Raportului Studiului de Impact asupra Mediului

Septembrie 2010 – Ministerul Mediului reia procedura de evaluare a Raportului Studiului de Impact asupra Mediului pentru Proiectul Rosia Montana

August 2013 – Guvernul Victor Ponta încearcă să evite asumarea răspunderii pentru afacerea Gold Corporation și elaborează un proiect de lege privind „unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argintifere din perimetrul Roșia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităților miniere în România”

Decembrie 2013 – Proiectul de lege pentru modificarea Legii Minelor, care conținea o serie de prevederi special concepute pentru ca RMGC să poată începe exploatarea aurului, este respins. Această legea specială modifica aproximativ 20 de acte normative, din domeniul protecției mediului, patrimoniului cultural și drepturilor de proprietate, astfel încât RMGC să se poată exploata legal zăcămintele de aur de la Roșia Montana.

Ianuarie 2015 – Gabriel Resources trimite o scrisoare oficială către Președintele României şi Primul Ministru solicitând soluționarea pe cale amiabilă a diferendului privind acordarea autorizației

Procesul de la ICSID Washington

În 2015, după respingerea legii, Gabriel Resources a dat în judecată România la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, cerând despăgubiri de 4,37 miliarde dolari, pentru că i-ar fi fost blocat intenționat proiectul. Suma reprezintă compensațiile în sumă egală cu valoarea de piață a investițiilor sale de imediat dinainte, respectiv de pe 29 iulie 2011, conform documentului depus la ICSID Washington.

Până în acel moment, Gold Corporation investise 760 milioane dolari, dar reprezentanții României au contestat suma.

Controversele

1.După trimiterea dosarului Roșia Montană la UNESCO, Gabriel Resources a cerut retragerea acestuia, motivând că demersurile statului român sunt încă o dovadă că acesta împiedică voit exploatarea aurului.

Situl de la Roșia Montană este protejat la nivel național încă din 1992, când a fost înscris pe Lista Monumentelor Istorice din România, clasa A (cu valoare națională și internațională). Ulterior s-au efectuat noi cercetări arheologice și pe baza acestora s-a modificat doar descrierea sitului.

Includerea pe lista patrimoului mondial UNESCO nu aduce „mai multă” protecție, dar va preveni încercări precum cea din 2013, de a schimba legislația pentru a face posibilă distrugerea unor vestigii istorice importante.

2. Avocații României argumentează la ICSID că firma canadiană și societatea mixtă RMGC și-au asumat respectarea legislației naționale din momentul semnării acordului, dar nu a reușit să obțină aviz de mediu.

Ultimele evoluții în cacul UNESCO

Fostul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare a trimis Guvernului și premierului mai multe adrese prin care solicita ca Executivul să-și asume o decizie legată de dosarul de la UNESCO până pe 16 iulie, data la care se mai putea cere retragerea cazului. După această dată, când începea sesiunea Comitetului Patrimoniului Mondial, se supune la vot retragerea, eliminarea dosarului de la dezbateri nu mai depinde de România.

El propunea ca înscrierea în lista UNESCO să aibă loc după încheierea arbitrajului (data estimată este 2022), pentru ca România să nu-și vulnerabilizeze poziția în proces.

De asemenea, a cerut de mai multe ori ca subiectul Roșia Montană să fie trecut pe ordinea de zi a ședințelor Guvernului. S-a dezbătut în guvern doar o analiză, însă un memorandum și o notă elaborate ulterior nu au fost acceptate.

Cazul Roșia Montană s-a discutat și într-una dintre ședințele coaliției de guvernare la care a participat și premierul Florin Cîțu. Doar USR PLUS s-a declarat împotriva retragerii, UDMR, PNL și minoritățile s-au poziționat favorabil amânării dosarului de la UNESCO, înțelegând perspectiva pierderii procesului cu Gold Corporation, așa cum a fost ea explicată de Alexandru Nazare. Nu s-a votat nimic, iar premierul Florin Cîțu ar fi spus că se mai gândește.

Cronologia înscrierii Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO

Înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO a fost solicitată public, începând cu anul 2002, de diverse organizații științifice și profesionale naționale și internaționale (ICOMOS, asociații ale arheologilor etc.), dar și de scoietatea civilă.

2011 – Demarează procedura, prin primul pas necesar – Comisia Naţională a Monumentelor Istorice recomandă oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO.

4 ianuarie 2017 – După mai mulți ani de controverse și oscilații din partea guvernelor, Dosarul de includere a sitului Roșia Montană în patrimoniul universal este trimis UNESCO de Cabinetul Dacian Cioloș, în ultima sa zi de funcțiune.

Octombrie 2017 – Se încheie cu succes vizita de evaluare a expertului desemnat de Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS), organismul profesional consultativ oficial al Comitetului Patrimoniului Mondial, pentru implementarea Convenției Patrimoniului Mondial UNESCO. Pas esențial pentru acceptarea înscrierii, evaluarea în teren a vizat autenticitatea și integritatea componentelor sitului, identificate în dosarul de nominalizare ca purtătoare de valoare universală excepțională, precum și aspecte privind managementul viitor al sitului.

15 mai 2018 – ICOMOS recomandă înscrierea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial şi în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

iulie 2018 – Guvernul Viorica Dăncilă cere UNESCO returnarea dosarului. “Așa cum am afirmat și după ședința CSAT în care am informat asupra acestei teme sensibile și importante pentru România, noi, guvernarea PSD – ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma litigiului mai sus menționat. Așadar, Guvernul României a solicitat AMÂNAREA, nu RETRAGEREA dosarului la UNESCO, până la soluționarea litigiului” cu Gold Corporation, declara ministrul Culturii din acel moment, actorul George Ivașcu.

31 ianuarie 2020 – La insistențele societății civile, Guvernul Ludovic Orban decide reluarea procedurii.

Februarie 2020 – Ministerul Culturii a notificat UNESCO în legătură cu reluarea procedurii.