Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

de Mariana Bechir , 13.5.2019

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți 12 – învățământ preuniversitar. Legea a fost deja adoptată de Parlament, fără să fie însoțită, la fel ca și reforma Ecaterinei Andronescu, de un studiu de impact sau de obiectivele urmărite, cu indicatori ferm stabiliți.

În această situație, e greu de evaluat realismul acestui ambițios program ce ar transforma România, țara din UE cu una dintre cele mai mari rate de abandon școlar și cele mai slabe rezultate la testele internaționale PISA, în statul membru cu cei mai mulți ani petrecuți obligatoriu în școală.

Realitatea va aduce probabil doar o creștere a ratei de abandon, în lipsa unor măsuri de substanță care să-i determine pe elevi (sau, mai degrabă, pe părinții acestora) să nu părăsească sistemul de învățământ fără o diplomă sau un certificat de calificare.

Sistemul nu e apt în condiții decente nici pentru actualul ciclu educațional 

O sumară analiză a situației actuale a infrastructurii școlare arată un volum masiv de investiții necesare pentru funcționarea unui sistem cu 15 ani obligatorii.

Iar situația actualelor cheltuieli bugetare și riscul de depășire a deficitului bugetar nu se vede în acest moment  depășirea actualelor programe de investiții pentru acest segment de infrastructură.

La jumătatea lunii aprilie, un copil de trei ani a murit înecat în fosa septică din curtea grădiniței. Tragedia a readus în discuție starea actualelor unități din rural, o situație ce trebuie rezolvată înainte de orice altă extindere a învățământului obligatoriu:

în anul 2018, în România existau 1.180 de unități de învățământ ce funcționau cu grupuri sanitare în exteriorul construcțiilor, conform datelor oficiale furnizate de Ministerul Educației.

Pentru aceste unități au fost alocate, în bugetul pentru 2019, 65 de milioane de lei, conform Ministerului Educației.

În total, în România existau, în 2017, 1.175 de grădinițe cu personalitate juridică, dintre care doar 75 în mediul rural. Alte 10.247 de structuri funcționau ca secții pe lângă alte diferite unități de învățământ, atât în rural, cât și în urban.

Problema cea mare este în rural, unde gradul de cuprindere a copiilor din sate și comune în învățământul preșcolar se situa în 2016 sub 80%.

Pentru a se ajunge la 100% va fi nevoie nu doar de reabilitarea și extinderea grădinițelor prezente, ci și de construirea unora noi, pentru că nu se pune problema navetei, de la sat la comună, în cazul preșcolarilor.

Ce presupune suplimentarea anilor obligatorii, care se va face etapizat, conform noii legi:

  • clasa 0 devine în toamnă clasa I
  • învăţământul secundar superior (clasele a XI-a și a XII-a) – va deveni obligatoriu până cel târziu în anul 2020
  • grupa mare grădiniță (cel târziu din 2020)
  • grupa mijlocie –  va deveni obligatorie cel târziu în anul 2023
  • grupa mică – începând cu cel târziu 2030.

Cât oferă Finanțele: 

Totalul cheltuielilor de capital prevăzute anul acesta în bugetul MEN este de 302 milioane de lei, în timp ce pentru plata salariilor au fost distribuite suplimentar mai mult de 5 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor nu estimează în Lege creșteri masive ale cheltuielilor de capital de la Educație, pe măsura ambițiilor declarative ale politicienilor:

  • 351 de milioane de lei în 2020
  • aproximativ 365 de milioane în următorii doi ani.

Promisiunile electorale:

  • Programul de guvernare al PSD menționa construirea a 2.500 de creșe, grădiniţe și unități after-school noi, în perioada 2017 – 2020. Până anul acesta a fost finalizată o singură grădiniță.

Bilanțul după mai mult de jumătate de mandat:

  • În 2017 și 2018 au fost finalizate lucrările pentru 64 de grădinițe (modernizare sau construire).

Niciuna dintre cele 64 de grădinițe construite sau modernizate nu este însă realizată în baza vreunui program nou, ci reprezintă restanțe ale unui program inițiat în 2013 și care trebuia finalizat în 2016.

Unitățile au fost construite prin Unitatea de Management al Proiectelor privind Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (UMPMRȘU), ce are în implementare Proiectul privind Reforma Educației Timpurii (PRET), cofinanțat de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Guvernul României.

Obiectivele principale ale proiectului sunt construirea şi dotarea cu mobilier a 384 grădiniţe noi. Alte peste 400 ar fi trebuit reabilitate, modernizate etc (în cazul unora era vorba de lucrări minore). Valoarea totală a proiectului este de 80,75 milioane de euro.

Lucrările de execuție pentru primele obiective construite prin PRET au început în anul 2013 și bilanțul, conform datelor oferite cursdeguvernare.ro de către MEN arată o întârziere de trei ani și puțin peste 50% din program bifat:

  • 200 grădinițe au fost finalizate;
  • 93 grădinițe sunt în execuție;
  • pentru 33 grădinițe a fost lansată procedura de achiziție execuție lucrări;
  • pentru 58 grădinițe este în pregătire documentația în vederea lansării procedurii de achiziție execuție lucrări.

Dintre cele 200 de unități finalizate, 64 sunt în mandatul coaliției PSD – ALDE:

  • 40 grădinițe în anul 2017 (s-au alocat 55.090.000 lei)
  • 21 grădinițe în anul 2018 (s-au alocat 35.098.107 lei)
  • 3 grădinițe în primele patru luni din 2019, (în total sunt alocați 38.907.000 lei)

Peste 5.000 de lucrări “începute în anii trecuți”

Situația modernizării unităților de învățământ este dispersată și greu de monitorizat, dar se cunoaște cu certitudine că în 2019 ar trebui continuate “lucrările începute în anii trecuți la circa 5.095 de unități de învățământ preuniversitar cuprinse în programele derulate prin MDRAP – PNDL I, PNDL II, AFIR și prin POR” (citat din Ministerul Educației).

Liceele, cealaltă extremă ce ar trebui rezolvată

Situație similară, sau chiar mai gravă, este și cu liceele sau școlile profesionale necesare.

Funcționează, în prezent, 1.274 de licee în urban și doar 223 în rural.

În varianta creșterii gradului de cuprindere ar fi nevoie de școli profesionale sau licee în rural sau, alternativa – bani de la buget pentru transport și cazare în cazul adolescenților proveniți din rural.

Cu precizarea foarte importantă că studiile pe cohortă, adică pe promoții urmărite de la intrarea în școală și până la finalizarea studiilor, arată că la sfârșitul clasei a XII-a abandonul este de 22 – 23%.

La 10 clase obligatorii, România nu a reușit coborârea sub 18% a acestui indicator (aceeași valoare ca și în 2014), în pofida faptului că și-a fixat o țintă de 11,3% pentru anul 2020.

Ecaterina Andronescu nu a prezentat până acum nici cea mai vagă estimare a cheltuielilor implicate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.5.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Franța, paralizată de cea mai mare grevă din ultimii ani. Ciocniri violente la Paris

Iulian Soare

Cea mai amplă grevă din ultimii ani a început joi, în Franța, cu scopul declarat de a-l forța pe preşedintele Emmanuele Macron să renunţe la… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor dă asigurări partenerilor europeni că România va lua măsuri pentru respectarea MTO

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice i-a asigurat pe miniștrii de finanțe în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (Ecofin), reunit la Bruxelles pe 5 decembrie, că… Mai mult

Stiri

Finanțele au împrumutat 1,1 miliarde de lei, la o dobândă medie de 4,07% pe an

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat joi 1,1 miliarde de lei, în cadrul unei licitații de obligațiuni de stat cu o maturitate reziduală de 46… Mai mult

Stiri

AmCham: România are nevoie de o coordonare centralizată a agendei de digitalizare

Vladimir Ionescu

AmCham Romania salută intenția anunțată de centralizare a coordonării procesului de digitalizare prin alocarea acestui rol  biroului CIO guvernamental, entitate apreciată de membrii AmCham ca… Mai mult

Europa

ECOFIN solicită actualizarea cadrului fiscal în domeniul energiei astfel încât Europa să își poată îndeplini obiectivele climatice

Iulian Soare

ECOFIN susține actualizarea cadrului legislativ privind impozitarea sectorului energetic, astfel încât aceasta să contribuie la obiectivele UE pe mediu, respectiv atingerea neutralității climatice până în… Mai mult

Stiri

STB a garantat cu sediul și parcul auto plata eșalonată a datoriilor către ANAF

Vladimir Ionescu

Societatea de Transport Bucureşti (STB), aparținând Primăriei Capitalei, a garantat la ANAF cu sediul şi parcul de autobuze plata eșalonată a TVA restantă. Suma totală,… Mai mult

Stiri

Traian Berbeceanu va fi șeful de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela

Razvan Diaconu

Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a anunțat joi, într-o conferință de presă, că, începând cu săptămâna viitoare, comisarul șef în rezervă Traian Berbeceanu va fi… Mai mult