Sezonul dezastrelor

Suntem aproape de primavara. Zilele “babelor” au inceput si fiecare cu baba lui – unii mai cu soare, altii mai cu fulgi. Ca in fiecare an ne apropiem de ciclul dezastrelor care vin automat spre primavara. Ciclul dezastrelor naturale in Romania rurala isi urmeaza cursul de zeci de ani. Ani de seceta urmati de ani de potop si inundatii, locuitorii loviti sufera si se roaga lui Dumnezeu sa-i pasuiasca pentru o perioada mai lunga. Dupa furia apelor, oamenii isi refac de bine de rau locuintele si incearca sa-si retraiasca viata de subzistenta in acelasi loc si in acelasi fel ca inainte de potop.

Dezastrele naturale de acest gen nu sunt unice in Romania si nici Dumnezeu nu este partinitor in imparteala tragediilor, diferenta este ca astfel de dezastre in alte locuri sunt mult mai rare pentru ca oamenii invata si se pregatesc eventualitatilor unor noi agresiuni ale naturii. Administratiile locale, sustinute de stat, investesc sute de milioane pentru proiecte de rediguire si pentru noi amenajari de infrastructura, care sunt menite a indeparta sau diminua astfel de dezastre.
In primul rand cetateanul se ajuta pe el insusi, dupa aceea isi revendica dreptul de a fi ajutat la nevoie de societate si de cei ce-l reprezinta.

Ca in ficare an vom asista la mascarada lucrarilor de infrastructura pe care nimeni nu le-a efectuat cum trebuie, la banii aruncati clientelelor politice pentru lucrari de indiguire pe care nimeni nu le-a efectuat cum trebuie. Nu pot uita nici materialele de constructii care au fost trimise la sinistrati si au fost vandute “pe sub mana” in loc sa fie folosite de cei care trebuiau sa-si reconstruiasca casele. Mi-e greu sa uit si portbagajele masinilor functionarilor de la primarii, pline cu bunuri donate sau trimise sinistratilor, furate de acesti oameni care ar fi trebuit sa infunde puscaria pentru multi ani. Poate si anul asta dna Udrea va imparti satencelor pantofi cu toc, asa cum a facut-o si anul trecut.

Noi nu am patentat nici tragediile si nici dezastrele naturale, am patentat insa indiferenta, coruptia endemica, prostia, alcoolismul si lipsa de civism. In clipele grele si in timpul acestor tragedii sezoniere ar fi bine ca oamenii loviti de aceste dezastre sa-si dea seama ca acele kilograme de faina sau orez platite ca mita electorala vin in locul indiguirilor si lucrarilor de infrastructura.

Astazi 4 martie, se inplinesc 34 de ani de la cutremururul care s-a produs la ora 21:22 în data de 4 martie 1977, cutremur cu efecte devastatoare asupra României. Cutremurul, a avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.

Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat in Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit. Dupa ’90 s-au luat masuri de consolidare a cladirilor subrezite, dar pana astazi nimeni nu stie cat s-a facut si cat s-a terminat din aceasta consolidare.

Legea asigurarilor obligatorii a intrat in vigoare la inceputul anului acesta, interesant de aflat cum stam cu conformarea acestei legi si cati dintre locuitorii oraselor si satelor Romaniei sunt deja asigurati.

Deci, avem o clasa politica la nivel national, incompetenta si profund corupta, politicieni locali si mai rai, mai corupti si mai incompetenti. Bineinteles ca avem si un electorat care face totul in afara de cel mai simplu lucru care ar putea sa-l salveze si sa-i apere interesele. Nimic nu poate schimba situatia existenta in afara votului popular, constiintei civice si solidaritatii sociale. Daca electoratul va fi cumparat cu ulei sau faina, vor purta casele in spate toata viata! Un bun prieten considera ca si peste 150 de ani situatia va ramane identica din punctul civismului popular. Sper sa greseasca!

Trebuie sa ne amintim intotdeauna ca suntem in primul rand pedepsiti pentru faptele noastre si in al doilea rand – ca Dumnezeu nu poate ajuta celor care nu se ajuta pe ei insisi.

Theophyle