sâmbătă

2 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 februarie, 2018

Senatorii au votat miercuri, cu 81 voturi „pentru”, 19 voturi “împotrivă” şi patru abţineri, proiectul care le acordă o supeimunitate judecătorilor Curții Constituționale.

Printre altele, lega prevede că un judecator CCR nu poate fi urmărit penal, reținut sau trimis în instanță fără încuviințarea colegilor săi – condiții ce nu mai există în cazul niciunei categorii.

Senatul fiind cameră decizională în acest caz, legea va plecarge la Palatul Cotroceni, pentru promulgare.


Proiectul de lege a fost inițiat de Adnagi Slavoliub (foto), de la grupul minorităților, și susținut de majoritatea PSD – ALDE.

Dacă legea va fi promulgată în această formă, magistrații CCR vor avea cea mai extinsă imunitate din România, fiindcă ei nu vor mai putea fi anchetați fără acordul a două treimi din plen (adică a șase din cei nouă judecători ai Curții).

O altă modificare a Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede că judecăturl care a fost numit pe restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentr un mandat complet de 9 ani.

Aceasta va face posibil ca o persoană să fie judecător CCR pentru 17 ani de exemplu, deoarece nu există nicio limită pusă pentru restul celui pe care îl înlocuiește.

De ce imunitate beneficiază Acum membrii CCR:


Art.66 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precizează:

Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penalădecât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Ce imunitate ar urma să aibă:

“Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați sau percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale…

Încuviințarea prevăzută de alineatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză

Aceasta înseamnă că magistrații CCR ar deveni demnitarii cu cea mai extinsă imunitate, deoarece ar beneficia, pe de o parte, de o imunitate precum cea a miniștrilor, dar sporită: conform legii privind responsabilitatea miniștrilor, aceștia nu pot fi anchetați decât cu aprobarea președintelui sau cu aprobarea camerei din care fac parte, dacă sunt parlamentari.

Trebuie menționat că imunitatea miniștrilor se referă doar la fapte săvârșite în această calitate, pe când în cazul magistraților CCR nu se precizează nimic de genul acesta.

Pe de altă parte, reamintim că în cazul parlamentarilor nu este nevoie de ridicarea imunității decât dacă este vorba despre arestare, nu și de anchetare.

În plus, dacă pentru pierderea imunității parlamentarilor este nevoie de votul majorității, pentru magistrații CCR va fi obligatorie aprobarea a două treimi din plenul Curții.

Ce argumente invocă inițiatorul

Argumentul forte invocat în Nota de fundamentare a proiectului este nevoia imeprioasă de a institui “măsuri concrete și disctincte prin care să se elimine, anticipat, orice posibilități de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale”.

Adnagi Slavoliub consideră că proiectul său ar face magistrații CCR se bucure de o imunitate simetrică celei aplicate miniștrilor și parlamentarilor.

Consiliul legislativ: O astfel de imunitate nu are consacrare constituțională

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Singura instituție din partea căreia a fost emisă deocamdată o opinie este Consiliul legislativ, care cere reanalizarea propunerii:

“Fără a ne pronunța asupra oportunității soluției legislative propuse privind necesitatea încuviințării plenului Curții Constituționale pentru efectuarea urmăririi penale  împotriva judecătorilor Curții Constituționale, apreciem că aceasta ar trebui reanalizată, având în vedere că o astfel de soluție legislativă reprezintă instituirea unei imunități sui-generis, care nu are consacrare constituțională.”

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: