Francezii de la Renault derulează un program de disponibilizări voluntare la uzina Dacia din Mioveni, o consecință a faptului că munca unui prim lot de 300 de angajați va fi realizată de mașini.
Motivul pentru care Renault derulează acest program este creșterea productivității, conducerea franceză anunțând oficial că are în plan să ridice acest indicator constant, în următorii 5 ani.
Economistul Aurelian Dochia analizează pentru cursdeguvernare.ro semnificațiile și efectele acestei decizii strategice.
Competitivitate și bilanț contabil
Pașii făcuți în direcția creșterii competitivității semnifică în primul rând intenția Renault de a continua investițiile în România, în ciuda faptului că autoritățile întârzie cu demararea lucrărilor la autostrada Pitești-Sibiu, care ar da un impuls suplimentar afacerii franceze.
Pentru Aurelian Dochia, anunțul nu a constituit o surpriză: ”Direcția de dezvoltare a acestei industrii în general, dar și a Renault, este vizibilă de ani și ani, peste tot în lume. Previzibil, urma să fie aplicată și în România.”
În opinia economistului Aurelian Dochia, plusul de competitivitate de la Dacia nu va genera schimbări semnificative în acest sector în România: ”Deocamdată, Ford nu a atins un nivel de producție care să îi pună probleme în ceea ce privește creșterea capacității de producție. Cred că ei sunt confortabili în acest moment și rămâne doar o chestiune de perspectivă, pentru situația în care vor dezvolta un produs pentru care să existe cerere pe piață. Să nu uităm, rețeta Dacia este o consecință a unei game de autoturisme de succes în rândul publicului, or nu e simplu să realizezi așa ceva…”
Un plus de productivitate al uzinei de la Mioveni nu va modifica dramatic nici industria orizontală pentru că tehnologizarea Renault nu semnifică neapărat sporirea numărului de unități produse, aceasta având legătură strictă cu cererea.
În esență, plusul de competitivitate se va reflecta în acest stadiu strict în documentele contabile ale companiei.
Robotizarea și impactul pe locurile de muncă
Aurelian Dochia atrage atenția însă în legătură cu un fenomen mult mai profund care ar trebui analizat, în primul rând de guvernanți.
”Există o îngrijorare globală cu privire la robotizare: impactul pe locurile de muncă. Chestiunea este complicată pentru că, deocamdată, nu avem răspuns și nici soluții. Doar în Japonia pare că acestă chestiune se rezolvă pe cale naturală: acolo tehnologia pare să aibe un impact limitat pe locurile de muncă din cauză că populația îmbătrânește… Cred că soluțiile pot fi oferite numai pe termen lung, deci este nevoie de viziune. Iar în opinia mea ar trebui să vorbim de îmbunătățirea calificărilor, de diversificare. E clar că România trebuie să acționeze cumva în acest sens, să stimulăm creativitatea, care poate fi mai greu asigurată de roboți. Or, pentru asta avem nevoie de un alt tip de educație.”, afirmă Aurelian Dochia.
Problema cronică a sistemului de educație românesc este dată de lipsa de adecvare la cerințele pieței, o problemă reclamată de ani buni de mediul de afaceri.
A continua politicile derulate în ultimii 20 de ani în domeniul învățământului va afecta doar România, ca stat pentru că oamenii, crede Aurelian Dochia au alternative: ”Soluția by default, și nu m-ar mira să apelăm la ea, ar fi să-i lăsăm în continuare pe români să se descurce prin Europa sau prin alte continente. Pentru stat însă, va fi dramatic”.
Un răspuns
1- Investitia in roboti e deducibila 100% . Cel putin in alte tari.
2- Automatizarea masiva a unui proces de productie (oricare si indiferent ca e auto , masini de spalat rufe , cazane de incalzit apa sau fabricarea caramelelor ) asigura:
a- calitate ridicata (rebutul se reduce catre zero)
b- capacitate productiva majora . Robotul nu se odihneste noaptea sau sarbatorile legale , nu face greva .
c- de regula apar alte meserii deoarece intretinerea , repararea unor procese automatizate (cu roboti sau linii continue automatizate ) necesita personal uman inalt calificat .
d- automatizarea intensiva e de regula datorata si previziunilor fiscale . Ipotetice viitoare mariri de cost al orei de munca vin prevenite cu automatizari care duc la scaderea fortei de munca umane si mentinerea costurilor viitoare in limitele impuse/stabilite .
Puncul d. a fost masiv aplicat in tarile occidentale si in toate domenile productive . De la productia de giroscoape laser la ciocolati si ambalaje.
Globalizarea a dat peste cap toate previziunile .
PS . UE e inca un campion in cercetarea , dezvoltarea si aplicarea tehnologiilor moderne prin automatizari , robotizari . Romania e total in afara acestei sfere care inventeaza , produce , vinde , exporta inalta tehnologie aplicata .