Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), a explicat duminică diferența dintre abrogarea și prorogrea unei ordonanțe de urgență, variantele pe care premierul Sorin Grindeanu spunea că vor fi analizate duminică de către guvern în legătură cu OUG 13.Premierul Grindeanu a ieșit, sâmbătă seară, la ora 20,25, cu anunțul că Executivul va proroga sau abroga OUG 13, de modificare a codurilor penale:
”Mâine (duminică – n. red.) vom face în regim de urgenţă o sedinţă de guvern pentru abrogarea acestei ordonanţe. Folosesc termenul abrogare, e folosit de către Administraţia Prezidenţială. Vom găsi o cale legală – abrogare, prorogare – ca să nu intre în vigoare această ordonanţă. (subl. red.)” a spus premierul.
La fel ca șeful său de partid, premierul a invocat dorința sa de a nu fragmenta România – aluzie la versiunea PSD privind faptul că votanții partidului nu protestează, ci doar cei dezinformați.
“Nu doresc să dezbinăm România. România nu poate fi ruptă în două. România, cred eu, în acest moment — prin tot ceea ce se întâmplă, pe de o parte, pe partea cealaltă — argumentele celor care ne-au susținut și ne-au votat—, pare ruptă în două, dacă nu chiar în mai multe bucăți. Este ultima mea dorință de a se ajunge la așa ceva”, a spus Grindeanu.
Diferența dintre cei doi termeni aruncați presei de către premierul Grindeanu e mare: ”prorogare” înseamnă, de fapt, amânarea aplicării – astfel încât, până când nu va fi făcută publică forma finală a documentului guvernamental promis pentru diminică nu e foarte sigur ce anume a anunțat premierul.
Declarația lui Sorin Grindeanu vine la capătul unei zile în care PSD a lansat în spațiul public mai multe semnale că ar încerca să ia o decizie privind Ordonanța.
„Votanţii PSD sunt extrem de nervoşi, fiind conştienţi de valoarea votului lor şi pentru că suntem împiedicaţi să punem în practică programul propus. (…) O să propun o soluţie de stingere a conflictului, pe care sper s-o accepte premierul în legătură cu OUG. Eventual se poate vorbi chiar de abrogarea OUG, dacă premierul acceptă. Cu speranţa că acest lucru îi va convinge şi pe membrii şi simpatizanţii noştri să nu iasă în stradă, escaladând tensiunile”, declarase Liviu Dragnea, citat de DCnews.ro.
Imediat a ieșit și Călin Popescu Tăriceanu, declarând, în numele ALDE, că Ordonanța va fi ”retrasă” – un termen destul de vag din punct de vedere juridic.
De-a lungul întregii zile protestele au continuat, circa 80.000 de demonstrați înconjurând clădirea Parlamentului, iar anunțul premierului nu a readus încrederea :
la ora redactorii materialului, circa 170.000 de persoane – număr record – protestau în fața guvernului.
Împotriva României, împotriva Europei
Guvernul și partidele din arcul guvernamental par să dea înapoi după cinci zile de proteste masive în toată țara, care au cuprins nu numai marile orașe ale României, dar și localități necunoscute pentru activismul lor civic.
Protestele au început chiar din a doua zi după seara în care, târziu, Guvernul a aprobat, într-o ședință dedicată teoretic aprobării proiectului de buget pe 2017, Ordonanța de Urgență nr 17 / 2017.
Încercarea Guvenului de a scăpa modifica Codul penal în forma gândită de PSD și ALDE a produs reacții dure în mediile diplomatice-ambasadele a șase țări, SUA, Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, au avertizat că aplicare ordonanței ar însemna anularea progreselor României în lupta împotriva corupției.
Avertizările diplomatice au fost completate de o poziție fermă a Comisiei Europene.
Chiar și Biserica Ortodoxă a exprimat poziția oficială față de schimbarea legislației pe Justiție: ”Cei vinovați trebuie sancționați – hoția și furtul degradează societatea”.
Urmărește-ne pe Google News
