Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2020 de 2,4% pe seria brută și 2,7% pe seria ajustată sezonier.
Rezultatul este mai bun decât se aştepta în condițiile pandemiei și plasează România pe primul loc în UE, înaintea Bulgariei ( 2,4% pe seria ajustată), mult peste media Zonei Euro (-3,2%)
Astfel, greu de transpus în practică, vom avea nevoie să accelerăm spre 5,7% ca medie a creşterii economice pe următoarele trei trimestre care au mai rămas până la finalul anului curent pentru a mai putea obţine valoarea de 5,5% estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.
Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de 216,26 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate ( primul trimestru are, deobicei, o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de 272,45 miliarde lei.
Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2020, de care depind acordarea unor beneficii sociale și limitarea deficitului bugetar valoarea anunțată recent de -6,73% a fost ajustat la 1.082,1 miliarde lei. Adică aproape 60 de miliarde de lei mai puțin față de prognoza anteCovid ( 1.141,4 miliarde lei valoarea cu care s-a stabilit bugetul pe anul în curs).
Revenirea spectaculoasă din construcții și diminuarea importanței sectorului financiar
Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se poate remarca reculul major al industriei, care a coborât în doi ani de la 23% sub pragul de 20% ca pondere în PIB. Adică din poziţia de locomotivă a creșterii economice la un sector care a penalizat cu 1,2 puncte procentuale rezultatul de creștere economică.
În schimb, comerţul ( împreună cu activităţile din transport, reparații auto, hoteluri etc.) a avansat ca influenţă în PIB până la 21% brut ( ajustat cu sezonalitatea, rezultatul industriei a rămas superior, „scor” 57,8 miliarde lei la 51,5 miliarde lei în favoarea acesteia). Totuși, efectul pe creșterea PIB din primul trimestru al anului s-a diminuat ușor, de la 1,3 pp la 1,1 pp.
Fapt notabil, întreaga creștere brută de 2,4% poate fi atribuită sectoarelor IT ( ajuns domeniu strategic cu 7% din PIB și 0,9 pp influență pozitivă), construcțiilor ( cu un ritm anual de excepție, 23,3% ca volum de lucrări și 0,8 pp efect util pe creșterea PIB) și activităților profesionale, servicii suport etc. ( care au crescut la 7,6% din PIB și au adus o influență de 0,7 pp, chiar mai mare decât anul trecut).
De remarcat, pe fondul creșterilor salariale, administraţia publică a urcat ca pondere în PIB de la 14,7% în T1 2018 la 16,8% în T1 2020, dar efectul pe PIB s-a diminuat la jumătate față de același trimestru al anului trecut.
În fine, ar trebui acordată mai multă atenție situației din sectorul financiar, în scădere pronunțată de importanță și cu efect nul pe creșterea PIB.
Consum în creştere, formarea de capital în scădere
Efectul aferent creșterii ponderii consumul final efectiv (cu circa două puncte procentuale de la an la an spre 86,3% în T1 2020) a explicat întreg avansul PIB. Aproape integral ( 2,6 pp din 2,7 pp) au venit pe seama consumului populaţiei (care a urcat la 67,1% din rezultatul economic). Partea care revine admnistraţiei publice s-a redus de la 12,5% la 10,4% iar efectul în creștere de anul trecut (0,4 pp) a fost limitat la 0,1 pp .
Din păcate, exportul net s-a deteriorat din nou în raport cu anul precedent (-5,5% față de 4,2% din PIB) , deși influența negativă asupra creșterii PIB s-a diminuat marginal ( -3,2pp de la -3,3pp). În condiții de restrângere conjuncturală a cererii, avem un semnal serios în privința accentuării dezechilibrelor externe.
De remarcat bizara contribuţie negativă a exporturilor la creșterea PIB (-2,8 pp, adică mai mult decât întregul avans economic). Precum şi reducerea puternică a efectului favorabil rezultat din importuri (de la 5 pp la doar 0,4 pp).
În fine, ar mai fi de menționat diminuarea marginală dar persistentă a ponderii formării brută de capital fix (de la 17,3% în urmă cu doi ani spre 15,8%), care nu arată bine pentru perspectivele de revenire economică.
