1. Dezvaluiri despre diplomaţia americană, în marile ziare ale lumii. Siteul organizaţiei WikiLeaks a publicat 250.000 de telegrame diplomatice americane, din ultimii trei ani, documente preluate de câteva mari cotidiene din lume, printre care „New York Times”, „Le Monde”, „El Pais” şi „The Guardian”. Secretarul de stat american Hillary Clinton şi ambasadorii americani din întreaga lume anunţaseră oficialii străini, în ultimele zile, să se aştepte la dezvăluiri din activitatea diplomatică a administraţiei americane. Casa Albă a condamnat deja, duminică, „în termeni foarte fermi” dezvăluirea neautorizată a unor documente secrete cu informaţii importante pentru siguranţa naţională. Cele 220 de telegrame publicate de WikiLeaks se referă la convorbiri între Departamentul de Stat şi 270 de ambasade şi consulate din întreaga lume, ca o cronică a relaţiilor Statelor Unite cu lumea, în era războaielor şi terorismului. Printre numeroasele dezvăluiri se numără faptul că din 2007, SUA au încercat din greu, până acum fără succes, să elimine o cantitate mare de uraniu îmbogăţit de la un reactor nuclear din Pakistan, autorităţile americane temându-se că acesta ar putea fi folosit pentru un dispozitiv ilegal. Pakistanul a refuzat însă să permită o vizită din partea experţilor americani, motivând că mass-media ar putea comenta că SUA confiscă armele nucleare Pakistanului, dacă se afla despre această vizită. În privinţa chestiunii coreene, se arată că oficiali americani şi sud-coreeni au discutat despre posibilitatea unificării celor două Corei şi despre problemele economice ale Coreei de Nord, care împreună cu transferul de putere ar putea conduce la o „implozie” a statului. Coreea de Sud s-a gândit chiar să ofere Chinei stimulente economice, astfel încât autorităţile chineze să nu se teamă de o Coree unificată, aliată a SUA. (New York Times)
2. Secretele diplomaţiei americane, prin ochii „The Guardian„. Recentele dezvăluiri despre politica externă şi spionajul american ţin prima pagină şi în “The Guardian”. Ziarul britanic aminteşte despre suspiciunile de corupţie în rândul guvernului afgan, relatând căvicepreşedintele Zia Massoud avea la el 52 milioane dolari bani gheaţă, când a fost oprit în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, dar a negat că ar fi vrut să scoată banii din Afganistan. De asemenea, telegramele diplomatice vorbesc despre relaţia extreme de prietenoasă dintre Vladimir Putin, premierul rus, şi omologul său italian Silvio Berlusconi, relaţie care a stârnit suspiciuni oficialilor americani. Critici devastatoare ale operaţiunilor birtanice din Afganistan, făcute de către comandnaţi americani, preşedintele afgan şi oficiali locali din Helmand., în primul rand din cauza eşecului în a asigura securitatea oraşului Sangin, unde au murit cei mai mulţi militari britanici. Informaţiile publicate dezvăluie modul în care SUA îşi foloseşte ambasadele ca parte a reţelei de spionaj global, diplomaţii având sarcini concrete de a obţine nu doar informaţii, ci şi detalii personale ale oamenilor cu care se întâlnesc, cum ar fi celelegate de cardurile lor, biletele de călătorie şi chiar informaţii ADN. Cel mai controversat caz în acest sens este cel al liderilor ONU. Directiva secretarului de stat American cerea detalii despre telefoanele şi ssitemeleIT folosite de oficiali de rang înalt şi stafful lor şi detalii privind reţelele de comunicare, măsurile de securitate, parole şi cardurile personale de acces. (Guardian.co.uk)
3. Germanii îşi privesc guvernul în documentele secrete americane. Diplomaţii americani au fost foarte critici cu noul govern german, în 2009, potrivit documentelor secrete publicate de WikiLeaks, relevă şi cotidianul german “Der Spiegel”, in ediţia sa online. Noul ministru de externe,Guido Wesrerwlle, liderul Partidului Democraţilor Liberi (FDP) este văzut într-o lumină negativă, ca fiind “incompetent, arrogant şi critic la adresa Americii”. Diplomaţii americani au arătat că au avut difucultăţi în a discuta cu un politician-enigmă, care nu are prea multă experienţă în domeniul relaţiilor internaţionale şi care este sceptic în privinţa SUA. O telegramă transmisă de la ambasada SUA din Berlin în 22 septmebrie 2009 arată că Westerwelle are o personalitate exuberantă şi de aceea nu poate sta deoparte când vine vorba de o dispută cu cancelarul german Angela Merkel. Există1.719 rapoarte de la ambasada SUA din Germania. Americanii au considerat-o peMerkel ca fiind o persoană de contact mai potrivită când venea vorba despre probleme de politică externeă. Comparativ cu Westerwlle, Merkel era descrisă ca având o experienţă mai bogată în domeniu, dar cu toate acestea existau rezerve şi în privinţa ei. Porecla de Angela “Teflon” Merkel i-a fost dată de câteva ori în documente, pentru că “nu se lipea nimic de ea”, nu vroia să-şi asume niciun risc şi era arareori creativă. Americanii cred că ea se gândeşte la politica externă doar din perspectiva a ce ar putea câştiga în plan intern de pe urma acesteia. Sursele americanilor au urmărit cu atenţie şi negocierile din coaliţie în octombie 2009, pentru formarea guvernului, între creştinii-democraţi conservatori conduşi de Merkel şi FDP, formaţiunea lui Westerwelle. Informatorul era descris ca un tânăr şi fidel membru de partid al FDP, care le-a citit notiţele personale şi a oferit documente din timpul negocierilor politice. (Der Spiegel).
4. Spania în viziunea neoficială americană. WikiLeaks dezvăluie viziunea Statelor Unite despre Spania, notează şi “El Pais”, în ediţia online, duminică seara. Circa 3.620 de telegrame vorbesc despre Spania, incluzând părerea diplomaţilor americani despre guvernul şi miniştri spanioli începând din 2004. Există fricţiuni diplomatice evidente între Washington şi Madrid, asupra mai multor probleme, inclusiv asupra retragerii trupelor spaniole din Irak, legăturile Madridului cu Cuba şi Venezueal şi relaţiile cu ţări cunoscute ca sprijinind terorismul. Cei trei ambasadori americani la Madrid din ultimii 6 ani au trimis mesaje acasă despre guvernul comunist condus de premierul Jose Luis Zapatero, unele documente fiind transmise şi CIA. Câştigarea alegerilor de către Zapatero a fost pusă pe seama eşecului guvernului anterior, cel al Partidului Popular, în a “manageria” situaţia atacurilor teroriste cu bombă din trenurile spaniole. Cu excepţia regelui Juan Carlos, oficialii americani sunt mai puţin entuziaşti în privinţa omologilor lor din Madrid. Într-una dintre telegrame, administraţia americană este sfătuită ce să facă pentru a câştiga admiraţia regelui. (“El Pais”)
5. Miniştrii de finanţe ai UE au ajuns la un acord asupra ajutorului ce va fi acordat pentru salvarea Irlandei de la colaps: 85 miliarde de euro, notează BBC News. Circa 35 miliarde din aceşti bani vor fi utilizaţi pentru refacerea sistemului bancar irlandez, iar ceilalţi pentru a sprijini guvenrul în cheltuielile bugetare de zi cu zi. Rata dobânzii pentru acest împrumut a fost stabilită la 5,8%, mai mare decât cea pentru ajutorul oferit Greciei, de 5,2%. Primul ministru irlandez Brian Cowen spune că aceasta este cea mai bună soluţie pentru ţara sa, pentur că va oferi timp, extrem de important, şi spaţiu pentru a fi rezolvate cu succes problemele cărora trebuie să le facă faţă guvernul de la Dublin de la apariţia crizei financiare. (BBC News)
6. Manevre militare comune Coreea de Sud-SUA. Noi tiruri de artilerie s-au auzit în Coreea de Nord, duminică, la câteva ore de la lansarea de către Coreea de Sud şi StateleUnite a unor manevre militare comune în apele Mării Galbene, scrie “Le Figaro”. O demonstraţie de forţă aronavală a avut loc duminică dimineaţa în largul peninsulei coreene, ceea ce a crescut tensiunea în zonă, oficialii comunişti nord-coreeeni susţinând că sud-coreeni se pregătesc de război. Guvernul de la Phenian a promis că va răspunde fărămilă oricărei încercări de intruziune în “spaţiul său maritim suveran”, avertizând asupra consecinţelor imprevizibile ale acestor exerciţii pe mare. Manevrele militare ale aliaţilor sunt prevăzute să dureze patru zile. (Le Figaro)
7. China încearcă să+si exercite influenţa asupra Phenianului. China încearcă să medieze criza apărută între Coreea de Sud şi cea de Nord, chemând public la consultări de urgenţă între diplomaţiile la nivel înalt ale celor două ţări, noteză “International Herald Tribune”. China, care oferă un important sprijin economic Phenianului şi este considerată a avea o mare influenţă asupra guvernului nord-coreean, iese la rampă cu prima sa intervenţie diplomatică ce denotă îngrijorare, având în vedere escaladarea situaţiei din peninsula coreeană, în ultimele zile. Chiar şi aşa, răspunsul Chinei care se pare că e “netru în mod studiat” este departe de ceea ce aşteptau public SUA şi Coreea de Sud din partea chinezilor. Oficialii americani doreau ca liderii chinezi să declare Coreea de Nord ca aggressor şi să critice acea ţară pentru noua uzină de îmbogăţire a uraniului. Preşedintele sud-coreean a declarat că în cazul în care Nordul va mai acţiona provocator, vor fi luate măsuri ferme, fără nicio rezervă”. (IHT)
