joi

30 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

13 aprilie, 2018

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, îi răspunde premierului Viorica Dăncilă în scandalul datelor cerute în 2012 de executivul european cu privire la situația unor procese din România. Scrisoarea, anunță Digi24, este datată 4 aprilie, dar a ieșit la iveală abia acum.

După dezvăluirile apărute în spațiul public, premierul român a cerut Comisiei lămuriri legate de evaluările experţilor europeni în cazul dosarelor de mare corupţie.

Viorica Dăncilă a considerat că experţii şi-au depăşit atribuţiile solicitând date din dosare concrete.


Şeful Comisiei Europene spune însă că, în 2012, experţii europeni au cerut informaţiile în interiorul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi au solicitat doar informaţii publice despre stadiul dosarelor.

Jean Claude Junker a reiterat într-o scrisoare trimisă Vioricăi Dăncilă că independenţa sistemului judiciar şi abilitatea acestuia de a lupta eficient împotriva corupţiei sunt pietrele de temelie ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene:

”Doamnă prim-ministru,

Am citit cu atenție scrisoarea dvs din 21 martie 2018 în care cereați lămuriri despre o scrisoare din partea Comisiei, datată octombrie 2012, adresată ministrului român al justiției aflat atunci în funcție.


Permiteți-mi, înainte de toate, să reiterez importanța pe care o acord conlucrării noastre și, în special, intensificării implementării recomandărilor Mecanismului de Cooperare și Verificare. 

Am încredere că acest mesaj a fost clar atât la întâlnirea noastră din 21 februarie, cât şi la vizita prim-vicepreşedintelui Timmermans, din 1 martie 2018”, arată președintele Juncker în scrisoarea transmisă premierului Dăncilă.

„Corespondenţa din urmă cu şase ani la care vă referiţi a făcut parte din schimburile dintre Comisie şi Ministerul Justiţiei în cadrul Mecanismului şi a intrat într-o fază de monitorizare intensificată ca urmare a angajamentelor specifice făcute de Guvernul român în iulie 2012 (scrisoarea din 17 iulie 2012).

Întrebările au fost concepute pentru a ajuta la pregătirea unei misiuni tehnice în noiembrie 2012 şi veţi observa că CE nu a solicitat informaţii referitoare la fondul cauzelor”, subliniază președintele CE.

„Comisia nu a intervenit niciodată în tratarea cazurilor individuale.Unul dintre criteriile specifice ale Mecanismului este: «Bazându-ne pe progresele înregistrate deja, continuăm să desfăşurăm investigaţii profesionale şi nepartizane privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt». Acest lucru ar putea fi evaluat doar prin primirea tipului de informaţii solicitate în scrisoare. Mai precis,unul dintre domeniile de îngrijorare la momentul respectiv a fost fiabilitatea gestionării cazurilor de corupţie la nivel înalt şi, mai exact,dacă astfel de cazuri au progresat până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Întârzierile procedurale au fost identificate în acel moment ca fiind o sursă de îngrijorare, în special cu riscul ca termenele de prescripţie să poată apărea înainte de încheierea cazurilor. Acest lucru explică de ce Comisia solicita informaţii cu privire la situaţia actuală şi la etapele procedurale care urmează, informaţii care în mod normal sunt deja accesibile publicului.

În raportul din ianuarie 2013, Comisia a fost în măsură să salute tratarea cauzelor de către instanţe. Întrucât Comisia continuă să primească o imagine de ansamblu necesară asupra activităţilor sistemului judiciar român, inclusiv în ceea ce priveşte tratarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, accentul pus anterior asupra gestionării cazurilor nu mai era considerat ca fiind centrală în exerciţiul de raportare”, spune Juncker.

„Consider că ar trebui să ne concentrăm asupra aspectelor viitoare şi asupra asigurării progresului necesar pentru atingerea obiectivului nostru comun de încheiere cu succes a Mecanismului, completând recomandările rămase”, arată Juncker în finalul scrisorii sale.

În 21 martie, premierul Viorica Dăncilă i-a adresat o scrisoare preşedintelui CE Jean Claude Juncker, cerându-i clarificăr cu privire la documentul apărut în presă şi atribuit Comisiei Europene, prin care erau solicitate detalii cu privire la cauze penale vizându-i pe George Becali, Adrian Năstase, Şerban Alexandru Brădişteanu, George Copos, Tudor Alexandru Chiuariu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Cătălin Voicu, Dan Voiculescu.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Ea i-a adresat preşedintelui CE „rugămintea de a clarifica aspectele de fapt şi de drept cu privire la documentul în cauză” şi şi-a exprimat convingerea că în scurt timp, prin implicarea directă a lui Juncker, vor putea fi înţelese „raţiunile, motivele şi criteriile care au stat la baza întocmirii de către reprezentanţii Comisiei Europene a acestei liste nominale, modalitatea în care informaţiile solicitate şi obţinute de către instituţia europeană au contribuit la analizarea şi, mai ales, la evaluarea progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”.

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: