Schimbare de gardă la Externe: Ce se mai poate face pentru îmbunătăţirea votului în Diaspora

Teodor Meleşcanu, fostul șef al SIE, este noul ministru de Externe al Guvernului Ponta după ce, luni seara, a depus jurământul la Palatul Cotroceni.

Schimbarea titularului de la Externe s-a produs în 6 ore: la ora 11.30 Titus Corlăţean îşi anunţa demisia din funcţie, la ora 14.00 premierul a anunţat nominalizarea lui Teodor Meleşcanu, preşedintele semnând decretul de numire o oră mai târziu, Palatul Cotroceni anunţând ceremonia depunerii jurământului pentru ora 17.30.

Schimbarea intempestivă de la Externe vine după un weekend de proteste în țară și străinătate, privind atitudinea guvernului față de modul defectuos în care au fost asigurate alegerile primului tur, în comunitățile din diaspora.

Preşedintele Băsescu a afirmat, înaintea ceremoniei de depunere a jurământului, că în condiţii normale nu ar fi acceptat propunerea premierului, dar că “urgenţa” ridicată de o mai bună organizare a turului II pentru alegerile prezidenţiale l-a determinat să semneze decretul de numire al lui Teodor Meleşcanu.

Teodor Meleşcanu se angajează să clarifice cu BEC cadrul juridic pentru o eventuală suplimentare a secţiilor de vot din străinătate

Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, că a acceptat demisia lui Titus Corlăţean din funcţia de ministru de Externe şi că l-a nominalizat pe fostul director SIE, Teodor Meleşcanu, pentru preluarea portofoliului.

Fostul director SIE, Teodor Meleşcanu, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că, în situaţia în care nominalizarea sa va fi acceptată de preşedintele Traian Băsescu, intenţionează să discute cu reprezentanţii BEC chestiunea suplimentării numărul secţiilor de votare din străinătate.

“Opinia emisă de Titus Corlăţean (referitoare la inexistenţa cadrului juridic care să permită MAE suplimentarea secţiilor de votare în străinătate- n. red.) o voi avea cu mine în întâlnirea pe care mi-o propun cu reprezentanţii BEC, în situaţia în care voi depune jurământul ca ministru. Vom lămuri chestiunile juridice”, afirmă Teodor Meleşcanu.

Cât despre şansele depunerii acestui jurământ, Teodor Meleşcanu afirmă: “Este decizia preşedintelui Traian Băsescu dacă acceptă, sau nu, această nominalizare. Din punct de vedere al mapei profesionale nu există probabil nimeni care să conteste expertriza mea în domeniul relaţiilor externe şi al problematicii de siguranţă naţională. Din acest punct de vedere, nu cred că preşedintele ar putea ridica vreo obiecţie. Repet însă, este decizia preşedintelui, pe care o aştept”.

Teodor Meleşcanu a demisionat de la conducerea Serviciului de Informaţii Externe în ultima zi în care se mai puteau face înscrieri în cursa prezidenţială. Pe 2 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, fostul director SIE a obţinut 104.131 de voturi (1,09%).

Ulterior, Teodor Meleşcanu şi-a anunţat susţinerea pentru candidatul PSD Victor Ponta în turul al doilea al prezidenţialelor. Premierul Ponta a declarat că, dacă va câştiga alegerile, Teodor Meleşcanu va fi cooptat în echipa sa de la Cotroceni, ca şi consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională.

Ce se poate schimba în următoarele 5 zile

Ministrul Teodor Meleşcanu este aşteptat marţi dimineaţa la sediul MAE, unde se va organiza ceremonia de primire-predare a mandatului, afirmă surse din cadrul instituţiei.

Ministrul este aşteptat apoi la şedinţa de guvern şi nu este foarte clar în acest moment dacă Teodor Meleşcanu se va întâlni cu oficialii Biroului Electoral Central înaintea acestei şedinţe, astfel încât să informeze asupra măsurilor care se pot adopta, legal, pentru suplimentarea numărul secţiilor de votare din străinătate.

Dacă guvernul, sau ministerul, vor creea cadrul legal, atunci trebuie îndeplinite, în următoarele 5 zile, câteva condiţii:

Organizarea spaţiilor.

Pentru noile secţii de vor ar fi nevoie de spaţii suplimentare, ambasadele României primind asigurarea autorităţilor din statele europene, în special, că pot pune la dispoziţie spaţiile necesare, cu tot cu infrastructura (cabine de vor şi urne)

Dotarea spaţiilor.

MAE trebuie să suplimenteze sau să reîmpartă buletinele de vot pentru secţiile nou creeate şi să suplimenteze numărul de ştampile. În prezent, MAE se află în plin proces de trimitere a buletinelor de vot pentru turul al doilea.

Asigurarea cu personal.

MAE a anunţat luni că 300 de angajaţi din cadrul ministerului vor fi detaşaţi în capitalele lumii pentru completarea secţiilor de vot. Numărul celor care asigură procesul de vot pe 16 noiembrie se ridică la nivel global la 800 de persoane.

Popularizarea deciziei.

MAE ar trebui de asemenea să popularizeze în rândul comunităţilor de români eventuala suplimentare a secţiilor de vot, astfel încât să crească numărul celor care apucă să voteze pe data de 16 noiembrie.

Cum a justificat Titus Corlţean demisia sa

Ministrul Titus Corlăţean a demisionat luni din funcţia de ministru de Externe cu explicaţia că nu doreşte nici să fie implicat în bătălia politică electorală, nici să încalce legea.

Pe fondul protestelor legate de modul în care au fost organizate alegerile în străinătate, guvernul a fost solicitat să crească numărul de secţii de vot în străinătate, lucru pe care BEC îl consideră posibil, legal şi la îndemâna MAE, în vreme ce Titus Corlăţean a declarat luni că nu există o bază juridică pentru acest demers.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă organizată luni la sediul instituţiei, a contrazis comunicatul de duminică al Biroului Electoral Central, în care acest organism anunţă că MAE poate singur suplimenta numărul secţiilor de votare din străinătate, şi a anunţat că va demisiona ca să nu fie în centrul unei dispute politice.

Principalele enunţuri făcute de Titus Colăţean în justificarea gestului său au fost:

• MAE a informat în ultimele zile, inclusiv pe parcursul weekendului, în legătură cu măsurile adoptate pentru sprijinirea în cât mai bune condiţii a turului doi al alegerilor prezidenţiale.
• MAE a pus la dipoziţia BES o echipă de aproximativ 800 de diplomaţi pentru suplimentarea birourilor secţiilor de votare, am anunţat creşterea numărului de cabine în secţiile de vot până la maximum şapte.
• După hotărârea BEC adoptată marţea trecută, am fost informaţi de apariţia unui al doilea comunicat al BEC. În noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, am primit la sediul MAE un comunicat şi o adresă în care BEC ne comunică inexistenţa unui impediment legal referitor la organizarea unor noi secţii de votare în străinătate.
• Am studiat legislaţia şi nu există bază juridică pentru suplimentarea secţiilor de votare la turul II. Ca ministru am obligaţia să asigur respectarea legalităţii. L-am informat pe primu-ministrul Victor Ponta că am decis să-mi depun mandatul de minstru al afacerilor externe. Nu accept să încalc legea, nu pot accepta ca MAE să încalce legea.

Importanţa votului din Diaspora

Românii din străinătate au avut posibilitatea să voteze pe 2 noiembrie 2014, la fel ca la alegerile din 2009, în 294 de secţii de votare.

Cozile imense de duminică și protestele românilor care au așteptat opre în șir să voteze pot fi puse pe seama faptului că, deși s-a păstrat numărul de secții de votare din străinătate (294), suplimentarea numărului din Moldova (de la 13 la 21 de secții) s-a făcut pe seama desființării unor secții din Italia (de la 55 la 51) și SUA (de la 28 la 22).

În plus, numărul de secții deschise în Marea Britanie nu a ținut cont și de faptul că din 2009 până acum în UK au ajuns un număr mai mare de români, prin ridicarea (între timp) a restricțiilor pe piața muncii.

Deși numărul românilor care votează în străinătate este mic în raport cu cel al rezidenților (în 2009 au votat 147.754 de români din cei aproximativ 3 milioane), el poate fi decisiv asupra rezultatului final. În turul al doilea al prezidențialelor din 2009, votul diasporei a înclinat balanța în favoarea lui Traian Băsescu.

Proteste faţă de modul în care a fost organizat procesul electoral în turul I

Săptămâna trecută, în Bucureşti şi în mai multe oraşe ale ţării au avut manifestaţii de protest faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al prezidenţialelor, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.

Procesul electoral s-a desfăşurat cu dificultate în statele în care există comunităţi importante de români, în special în Italia, Marea Britanie, Franţa, Germania sau Belgia.

Procesul electoral organizat pe 2 noiembrie a fost îngreunat de obligativitatea completării în interiorul secţiei de vot, în faţa membrilor secţiei de votare, a unei declaraţii pe proprie răspundere referitoare la votul multiplu. În plus, în unele secţii, formularele declaraţiei pe proprie răspundere s-au terminat la scurt timp de la începerea procesului electoral, lucru care a generat oprirea temporară a procesului electoral.

După turul I, şi după o serie de manifestări organizate în ţară dar şi în principale capitale europene, preşedintele Traian Băsescu a cerut, de două ori, demiterea lui Titus Corlăţean.

La turul I al alegerilor, în diaspora au votat peste 160.000 de români, multe persoane nereuşind să voteze din cauza modului în care MAE a organizat scrutinul.

Avertismentul ambasadorului român la Paris

Ambasadorii din principalele capitale europene au fost convocaţi săptămâna trecută, vineri, la sediul MAE pentru discuţii legate de organizarea în bune condiţii a turului II al alegerilor.

Ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru (foto), a declarat duminică, într-un interviu pentru RFI, că sunt semnale potrivit cărora 9-10.000 de cetăţeni români vor dori să voteze în turul doi şi că vor exista dificultăţi, dacă numărul de secţii de votare rămâne acelaşi ca în primul tur.

Potrivit lui ambasadorului Mazuru, decizia Ministerului Afacerilor Externe de a suplimenta la maximum numărul de ştampile şi cabine de vot, respectiv şapte, nu va avea efecte la Paris.

Precizarea de duminică a BEC

Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se spune într-un comunicat remis Mediafax şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.