joi

4 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 iunie, 2011

UDMR încearcă să blocheze prin Statutul minorităţilor naţionale înglobarea judeţelor harghita, Covasna şi Mureş în Regiunea-Centru după cum prevede reîmpărţirea administrativ-teritorială propusă de PDL.

Discuţiile de luni din coaliţia de guvernare nu au abordat direct proiectul PDL de regionalizare în 8 megajudeţe, însă potrivit unor surse participante la şedinţă, reîmpărţirea administrativă a fost discutată colateral pe marginea legii statutului minorităţilor naţionale, care se referă la acest subiect la articolul 14.

”Sunt interzise măsurile normative sau administrative, directe sau indirecte care pot duce la modificarea componenţei etnice a unor regiuni locuite în mod tradiţional de anumite comunităţi etnice”, se arată la articolul 14, aliniatul 2 al proiectului discutat în Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor.


Prevederea este întărită în favoarea minorităţilor cu aliniatul 3.

”Este interzisă modificarea limitelor unităţilor adminstrativ-teritoriale, respectiv a circumscripţiilor electorale, în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în mod tradiţional în acestea”, stipulează textul.

Proiectul a fost promovat la Parlament de către Guvern, în mai 2005, când Cabinetul Călin Popescu-Tăriceanu era compus din PNL, PD (actual PDL), PUR (actual PC) şi, nu în ultimul rând, UDMR, la presiunea căreia au fost introduce aceste prevederi atunci.

După mai bine de şase ani de la promovarea sa de către Guvern, proiectul de lege a trecut de Senat, prin adoptare tacită, însă a fost blocat în Camera Deputaţilor. El a fost revitalizat numai după intrarea UDMR la guvernare, din nou, începând cu actualul Cabinet, în decembrie 2009, Executivul (PDL-UDMR-UNPR-minorităţi naţionale altele decât cea maghiară) şi stipulat în programul de guvernare şi în protocolul coaliţiei proiectul vechi de şase ani.


Problema este că articolul 14 al proiectului de statut încurcă planurile de regionalizare cerute de preşedintele Traian Băsescu, care doreşte ca unul dintre cele 8 viitoare megajudeţe să descrie actuala regiune de dezvoltare Centru, care, pe lângă judeţele Harghita, Covasna (cu majoritate maghiară) şi Mureş (cu o importantă pondere maghiară), că cuprindă şi judeţele majoritar româneşti Braşov, Sibiu şi Alba, astfel încât per total viitorul superjudeţ să aibă majoritate românească (în proporţie de 65-70%, potrivit unor estimări).

Asfel, în Comisia pentru drepturile omului de la Camera Deputaţilor, dar şi în şedinţele de coaliţie, democrat-liberalii insistă pentru o altă formulare: la problematicul articol 14, versiunea PDL spune că unităţile administrativ-teritoriale pot fi modificate, însă fără a afecta drepturile minorităţilor – formulare ce diluează intransigenţa celei promovate de UDMR.

Dansul continuă, minorităţile altele decât cea maghiară joacă de partea PDL

 

UDMR ar vrea să rămână la guvernare, dar nu depinde de formaţiune, a declarat, luni, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

Eu sunt convins că nimeni nu doreşte ieşirea noastră de la guvernare – vorbesc de Coaliţie, bineînţeles că alţii doresc – şi sunt convins că toata lumea doreşte o stabilitate politică în Coaliţie şi în guvern şi nimeni nu are interesul să intram acum într-o instabilitate politică, în discuţii despre Guvern, despre Coaliţie, despre majorităţi. Noi nu dorim acest lucru şi nu va depinde de noi”, a spus Kelemen, la Parlament.

El şi-a temperat discursul şi în legătură cu eventualele proteste şi a susţinut că nu a îndemnat la ieşirea locuitorilor Harghitei şi Covasnei în stradă în cazul reorganizării teritoriale propuse de PDL.

”Nu am îndemnat niciodată, au fost interpretări eu zic greşite sau manipulări subtile sau mai grosolane, depinde fiecare cum interpretează. Protestul este o formă democratică, aşa cum se întâmplă în fiecare zi în România, în diferite localităţi, sunt proteste. Nu ştiu de ce s-a inflamat lumea”, a explicat preşedintele UDMR.

În duelul cu PDL, UDMR este supusă unor presiuni neaşteptate, pentru că nici grupul minorităilor naţionale altele decât cea maghiară – care de obicei dubla Uniunea ca politică – nu ţine să se impună prevederea dorită de maghiari.

Chiar dacă minorităţile au un preşedinte de consiliu judeţean şi un primar de municipiu-reşedinţă de judeţ, ei nu au fost aleşi pe baza ponderii minorităţii etnice respective, fiind votaţi cel mai mult de români”, a declarat un participant la discuţiile din coaliţie.

Într-adevăr, CJ Sibiu este condus de Martin Bottesch, de la Forumul Democrat al Germanilor din România, iar municipiul Sibiu este condus de preşedintele FDGR, Klaus Johannis, în condiţiile în care mai puţin de 4% din populaţia judeţului este reprezentată de etnici germani.

”Prevederile pe care le vor cei de la UDMR pe noi nu ne interesează, nu ne implicăm, îi lăsăm pe ei să discute cu PDL”, a declarat un deputat al minorităţilor.

PDL s-a angajat faţă de UDMR că noul statut al minorităţilor va fi promovat în Parlament până la finalul acestei sesiuni legislative, adică în maximum două săptămâni, în caz contrar Executivul urmând să-şi angajeze răspunderea pe proiect.

 

Coaliţia de seară: PDL se duce cu UDMR-ul la Băsescu pentru a impune soluţiile pe modificarea judeţelor

 

Democrat-liberalii au cerut UDMR-iştilor, luni seara, în coaliţie, să accepte medierea preşedintelui Traian Băsescu, marţi, la Cotroceni, în privinţa posibilităţii ca limitele judeţelor să poată fi modificate fără să se păstreze neapărat actuala pondere etnică.

”La discuţiile de la Cotroceni vom aborda şi punctul acesta”, a declarat liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader.

La şedinţa de luni seara din coaliţie, au fost prezenţi premierul Emil Boc, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, Nicolae Păun (Partida Romilor), şefa Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, secretarul general al PDL, Ioan Oltean, prim-vicepreşedintele Gheorghe Fluture, liderul UDMR Kelemen Hunor, vicepremierul Marko Bela, însă democrat-liberalii nu au ajuns la un acord cu maghiarii în privinţa a două puncte esenţiale ale statutului minorităţilor.

Pe lângă problema modificării limitelor judeţelor, celălalt punct divergent se referă la dorinţa UDMR ca viitorul Consiliu Naţional al Minorităţilor Naţionale să aibă drept de veto în privinţa numirii directorilor şcolilor cu predare în limba maternă a minorităţilor.

PDL se opune acestei prevederi pe motiv că maghiarii au deja puteri sporite în privinţa numirii directorilor de şcoli prin faptul că instituţiile de învăţământ sunt conduse de consilii de administraţie dominate de lideri de la nivel local, prin noua Lege a Educaţiei Naţionale.

 

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Multe din țările Uniunii Europene s-au angajat într-o goană nebună pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (LNG), ca substitut al gazelor rusești, pregătindu-se pentru întreruperea livrărilor de către

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: