fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

Salariile şi puterea de cumpărare, înainte de creşterea promisă de guvern. Ce-ar face cota progresivă

de Marin Pana 10.5.2012

Potrivit datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, câștigul salarial a pierdut 5% din puterea de cumpărare din anul 2008 și până anul trecut.

Valoarea comunicată recent pentru luna martie, respectiv 1.543 lei (rămasă după impozitarea celor 2.126 lei brut) nu reușește, încă, să marcheze revenirea la nivelul de plecare maxim atins pe economie și păstrat aproape integral în 2009.

Indicele câștigului salarial nominal arată sporul de salariu față de anul precedent (considerat 100%), în timp ce indicele câștigului salarial real arată evoluția puterii de cumpărare a banilor primiți după ajustarea cu creșterea prețurilor. Se impune, însă precizarea că statistica a transformat în echivalent salarial și alte drepturi de care au beneficiat salariații, inclusiv cele în natură.

Tăierile salariale cu 25% din sectorul bugetar au afectat atât media națională, cât și, indirect, evoluția salariilor din sectorul privat. La bugetari, a fost evidentă afectarea nivelului de trai prin combinația dintre pierderile nominale și inflația pe perioada de după reducerea salariilor. Simultan, piața muncii a fost influențată puternic prin poziția de market-maker a statului, ceea ce a frânat creșterea salariilor din sectorul privat sub nivelul de creștere a productivității muncii.

Desigur, pe unele sectoare economice s-au înregistrat creșteri mai mari sau mai mici iar pe altele, inclusiv în administrația publică, puterea de cumpărare a angajaților a scăzut. Pierderea cumulată de putere de cumpărare a fost, la nivelul mediei naționale (public și privat împreună) aproape exact de 5 procente, ceea ce a adus un anumit deficit de cerere și a influențat negativ reluarea cereșterii economice.

Ar fi de remarcat și faptul că impozitarea veniturilor salariale a suferit două modificări importante după anul 2000. Modificarea modului de prelevare a impozitelor pentru asigurări sociale, șomaj, sănătate etc. a a adus o scădere importantă a raportului dintre suma teoretic castigată și banii primiți ”în mână”. De la peste 75% spre 71% în anul 2001.

Creșterea lentă din perioada cotei de impozitare progressive, susținută prin reduceri importante de impozite a cunoscut un salt în 2005, odată cu introducere cotei unice. Cu toate acestea, de la 77%, raportul dintre net și brut s-a deteriorat din nou sub efectul păstrării neschimbate a deducerii personale la nivelul de 250 lei și chiar a introducerii deducerii regresive (diminuarea ei progresivă pentru sumele impozabile de peste 1.000 lei și anularea completă la 3.000 lei).

Așa s-a ajuns în situația paradoxală ca, la nivelul câștigului salariul mediu pe economie, impozitarea să fie resimțită efectiv de salariați în puterea de cumpărarea drept mai mare în condiții de cotă ”unică” de 16% decât în condiții de cotă progresivă între 18% și 40% cotă marginală. Concret, de la 73,2% în ultimul an de cotă progresivă, s-a ajuns sub acest nivel în 2009 și la ”plafonul” de 72,6% ce va scădea inevitabil pe măsură ce salariile vor crește în valoare nominal.

Practic, dacă nu se iau măsuri de degrevare a salariaților de impozite (implicit de reducere a costurilor cu munca pentru angajatori) raportul net/brut se va duce curând spre nivelul minim din 2002 și apoi sub acesta, spre nivelul de 70,1% corespunzător unor deduceri nule. Echivalente cu o cotă unică pură, se vede treaba mai împovărătoare decât cea progresivă, deși aritmetica ne spune că 16% e  mai mic decât 40%. Vom reveni cu explicații.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.5.2012

2 comentarii

  1. lidiamoise
    11.5.2012, 1:05 am

    Nu cred ca statul a fost “market-maker” pentru salarii. Firmele au taiat drastic salariile de la primele semne de criza. In general salariul in mediul privat este conditionat de profit, deci implicit de productivitate. N-are treaba statul sa franeze vreo leafa, cata vreme nu e competitie, nu are capacitatea de a atrage cumva forta de munca. N-a fost cazul. In criza statul a concediat. A compara cele doua sisteme de impozitare din perspectiva strica a salariului mediu cred ca este oarecum inselator. Deocamdata ne situam pe un teritoriu speculativ in ce priveste deducerile. Nu stim care va fi ritmul, cum ar putea aseza palierele de deduceri. Eu cred ca daca vor taia 5% din CAS, vor incerca sa compenseze integral pierderea din impoyitul pe venit, ceea ce ma face sa cred ca impozitarea progresiva va micsora veniturile clasei de mijloc. De altfel aici a fost problema si inainte.

  2. Salariile şi puterea de cumpărare, înainte de creşterea promisă de guvern | Ultima Ora
    11.5.2012, 10:11 am

    […] AICI analiza realizată de cursdeguvernare.ro input, textarea{} #authorarea{ padding-left: 8px; […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult

Europa

Spania / Prăbușire a sectorului ce contribuie cu 12% la PIB: aproape 98% mai puțini turiști străini în iulie, față de anul trecut

Iulian Soare

Numărul de turiști străini în Spania a fost în iulie a fost similar celui din iunie, de 204.926, cu aproape 98%, comparativ cu aceeași lună… Mai mult