Rusia va lua în calcul efectuarea de lovituri aeriene și împotriva grupărilor teroriste din Irak, dacă va primi o cerere oficială din partea Bagdadului, a declarat marți Valentina Matviyenko, președinta camerei superioare a parlamentului de la Moscova, scrie Reuters.
Nu este prima dată când se vorbește despre o eventuală extindere a bombardamentelor în Irak, iar Kremlinul se declară disponibil.
Subiectul a fost abordat și în urmă cu o săptămână, când Rusia a lansat campania aeriană în Siria, iar guvernanții de la Bagdad s-au declarat încântați de această intervenție a Moscovei în Orientul Mijlociu.
Ajutorul dat de Rusia este benefic pentru Irak, a declarat premierul de la Bagdad, adăugând că este timpul ca toată lumea să se alăture acestei alianțe formate de Damasc și Kremlin: “Mesajul nostru pentru Rusia este – vă rugăm să vă alăturați acestei lupte împotriva Da’esh (ISIS – n. red.) (…) Nu uitați că Irakul a fost atacat din interiorul granițelor siriene, de către Da’esh și ISIL.”, a explicat Riad Haddad, pe 1 octombrie.
Un oficial din Ministerul de Externe rus declarase încă de atunci că Rusia este dispusă să intervină și în Irak, dacă va fi invitată.
“Dacă vom primi o astfel de cerere din partea guvernului irakian”, Moscova va lua în considerare eventuale lovituri aeriene și în această țară, a spus Ilya Rogachev, citat de RIA Novosti.
La conferința de presă organizată la ONU miercuri, când a lansat primele rachete împotriva pozițiilor ISIS în Siria, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, răspundea ironic unei întrebări pe acest subiect: “Nu avem în plan extinderea loviturilor în Irak. Suntem oameni politicoși, după cum știți. Nu ne ducem până când nu suntem invitați.”
Așadar, până când Bagdadul nu lansează o cerere oficială, discuțiile rămân doar la nivel de posibilitate.
Irakienii, nemulțumiți că SUA s-au concentrat împotriva jihadiștilor din Siria
Irakienii sunt nemulțumiți că întreaga campanie împotriva jihadiștilor s-a concentrat mai mult pe Siria, deși nu au existat progrese mulțumitoare pe terioriul Irakului, potrivit declarațiilor făcute pentru Air Force Times de un diplomat de la Bagdad care a dorit să își păstreze anonimatul.
Oficialul acuză coaliția coordonată de SUA că a pierdut mai multe ocazii de a alunga organizația Stat Islamic din orașele irakiene.
De aceea, consideră irakienii, este logică includerea rușilor, care au experiență de luptă împotriva militanților ceceni, în orice effort militar împotriva ISIS.
În mod categoric, însă, Bagdadul nu dorește trupe rusești care să combată la sol grupările teroriste, a mai spus diplomatul.
În ceea ce privește schimbul de informații dintre Rusia și Irak, oficialul a încercat să risipească temerile apărute în rândul coaliției occidentale spunând că Bagdadul are suficiente firewall-uri în sistemul său pentru a preveni afectarea SUA și a partenerilor acestora.
Irakienii continuă să fie dependenți de americani la capitolul dotarea armatei, ei având nevoie urgentă de tancuri ri M1A1 Abrams pentru a reuși să recâștige controlul asupra provinciei Anbar, aflată acum sub controlul ISIS, și să relanseze ofensiva asupra teroriștilor.
Departamentul de Stat și Congresul au aprobat vânzarea a175 tancuri Abrams către guvernul irakian.
Înainte ca Mosulul să fie cucerit de Stat Islamic, armata irakiană avea în dotare aproximativ 140 de tancuri.
Gruparea Statul Islamic în Irak şi Levant (ISIL) s-a dezvoltat în timpul războiului civil din Siria şi s-a extins graţie vacuumului de securitate care a urmat plecării trupelor americane din Irak.
Scopul declarat al grupării este de a crea un stat islamic în zonele populate de sunniţi, pe un teritoriu de la graniţia comună dintre Irak şi Siria este tot mai realizabil.
ISIL controlează mii de kilometri pătraţi de teritoriu unde autoritatea s-a evaporat. Ignoră graniţele internaţionale şi îşi manifestă prezenţa de la costa mediteraneană a Siriei până în sudul Bagdadului.
