Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat joi Ministerului Apărării de la Moscova să desfășoare manevre militare ample în Marea Neagră, a anunţat Kremlinul.
36 de nave staţionate la Sevastopol, baza navală rusă din Crimeea (Ucraina), şi la Novorosiisk (sudul Rusiei) şi până la 7.000 de militari vor participa la aceste manevre.
Ordinul preşedintelui rus de a demara manevre militare a fost transmis ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, joi la 4 dimineața (2.00, ora României).
Manevrele, care nu fuseseră planificate, urmăresc testarea capacităţii de luptă şi nivelul de cooperare între diferitele unităţi ale armatei ruse, a explicat Kremlinul.
Rusia nu a informat în prealabil partenerii străini cu privire la aceste manevre, precizând că acest lucru nu a fost necesar deoarece numărul militarilor care participă la exerciţiu este mai mic de 7.000.
Luni, ministrul rus Serghei Şoigu l-a sunat pe secretarul american al apărării, Chuck Hagel, exprimându-şi dorinţa de a continua discuţiile despre apărarea antirachetă la nivel înalt, potrivit Pentagonului.
Hagel a precizat că este de acord şi a reafirmat că aceasta constituie o parte importantă a relaţiilor americano-ruse.
Discuţiile urmează să continue la nivel de adjuncţi ai miniştrilor.
Convorbirea survine în contextul în care Pentagonul a anunţat restructurarea programului scutului antirachetă al NATO, pentru a răspunde amenințărilor din Coreea de Nord și Ira.
Rusia vede, însă, mișcarea americană ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale, în condițiile în care implică desfășurarea de instalații antibalistice suplimentare în Alaska.
De asemenea, preşedintele american Barack Obama şi-a anunţat intenţia de a negocia cu Rusia o reducere suplimentară a arsenalului nuclear al celor două state, după adoptarea Tratatului START de dezarmare nucleară din 2010.
Rusia s-a declarat de nenumărate ori nemulțumită de amplasarea în România și Polonia a unor elemente ale scutului american antirachetă, care va fi integrat NATO.
În replică, Moscova a propus asocierea sa la scutul antirachetă, în condițiile în care oficialii americani și ai NATO au afirmat că instalațiile nu sunt îndereptate împotriva Rusiei, ci răspund amenințărilor din Iran.
Miercuri, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că un sistem de apărare antirachetă unificat Rusia-NATO ar fi ineficient.
NATO preferă, în schimb, varianta a două sisteme de apărare antirachetă independente, al Alianței și al Rusiei.
Astfel părţile pot schimba informaţii, interacţiona pentru a lupta împreună împotriva ameninţărilor comune şi efectua manevre comune, a susținut Rasmussen.
„Pentru moment, cetăţenii ţărilor noastre vor ca securitatea lor să fie asigurată de propriul stat. Întrebaţi-i pe ruşi dacă vor ca securitatea lor şi a teritoriului rus să fie asigurată de Alianţă. Cred că majoritatea ar răspunde <<Nu, este responsabilitatea ţării noastre>>”, a declarat Rasmussen, citat de Ria Novosti.
