Rusia a trimis trupe de parașutiști în Kazahstan ”să ajute” forțele de ordine

Forțele de securitate din Kazahstan au anunțat că au ucis cîteva zeci de protestatari în operațiunea de restabilire a ordinii în cel mai mare oraș al țării, Almaty. Ministerul Sănătății a anunțat că peste 1.000 de persoane au fost rănite, inclusiv 62 de persoane aflate la terapie intensivă.

Poliția a arestat circa 2.000 de persoane în Almaty, potrivit ministerului de interne, citat de TASS.

Operațiunea de împăștiere a manifestanților a fost declanșată după ce protestatarii au încercat să prea controlul mai multor secții de poliție din capitală, precizează un oficial kazaz citat de BBC.

Acesta a precizat că 12 membri ai forțelor de securitate au fost uciși în confruntări, alți 353 fiind răniți.

Autorităților kazhe au spus că se confruntată cu o incursiune armată a grupărilor teroriste antrenate în străinătate. Pe aceeași linie, Rusia a anunțat că se va consulta cu Kazahstanul și cu alți aliați cu privire la posibilele măsuri suplimentare de sprijinire operațiunii „antiteroriste” în această țară.

În replică, Uniunea Europeană a cerut joi Rusiei să respecte suveranitatea și independența Kazahstanului, după ce Moscova a trimis parașutiști pentru înăbușirea revoltei.

OTSAC, Alianța de securitate a fostelor state sovietice, alianță condusă de Rusia, va trimite ”forțe de menținere a păcii” în Kazahstan, a anunțat joi prim-ministrul Armeniei la câteva ore după ce, precizează Reuters, președintele kazah a făcut apel la ajutor pentru a înăbuși protestele care au degenerat.

Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a transmis pe Facebook că un număr nespecificat de forțe de menținere a păcii va merge în Kazahstan pentru o perioadă limitată pentru a stabiliza situația după ce clădirile statului au fost incendiate și activitatea aeroportului internațional din Almaty a fost blocată.

În cursul dimineții, alianța militară a anunțat că Rusia a trimis parașutiști în Kazahstan ca parte a forței de ”menținere a păcii”. Potrivit acesteia, principalele obiective ale soldaților trimiși de Msocova sunt protejarea obiectivelor statului și ajutorarea forțelor de ordine kazahe.

Miercuri seara, Guvernul din Kazahstan a tăiat accesul la internet în țară și a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul său. SUA au criticat violențele care au cuprins țara din Asia Centrală.

Opt polițiști și militari au fost uciși în tulburările de marți și miercuri, a anunțat miercuri agenția Sputnik, din Rusia, care a citat Ministerul de Interne din Kazahstan. Agențiile de presă ruse, citând presa din Kazahstan, au anunțat ulterior că doi soldați au fost uciși în ceea ce a fost descris cdrept o operațiune antiteroristă pe aeroportul din Almaty.

Declanșate inițial de furia față de creșterea prețului la combustibili, protestele din Kazahstan s-au răspândit rapid în țară cu revendicări politice vizându-l pe fostul președinte Nursultan Nazarbayev, care a păstrat o putere semnificativă în ciuda faptului că a demisionat în 2019, după de aproape trei decenii.

Nazarbayev,acum în vârstă de 81 de ani, este perceput drept principala forță politică din Nur-Sultan, capitala care îi poartă numele. Se crede că familia lui controlează o mare parte a economiei, cea mai mare din Asia Centrală. El nu a fost văzut sau auzit de când au început protestele.

Reputația de stabilitate a țării din Asia Centrală scondusă de Nazarbayev a ajutat la atragerea de sute de miliarde de dolari investiții străine în industriile petrolieră și a mineralelor.

Căutând aparent să satisfacă revendicările populare, președintele Kassym-Jomart Tokayev l-a demis miercuri pe Nazarbayev din funcția de șef al puternicului Consiliu de Securitate, pe care a preluat-o. El a numit, de asemenea, un nou șef al Comitetului pentru Securitate de Stat, succesor al KGB-ului din epoca sovietică, și l-a îndepărtat pe nepotul lui Nazarbayev din poziția de vicepreședinte al acestui comitet.

Guvernul a demisionat.

În ciuda deciziilor președintelui, protestele au continuat, au devenit violente, demonstranții dând foc unor clădiri guvernamentale și preluând controlul aeroportului din Almaty, cel mai mare oraș al Kazahstanului. Zborurile au fost anulate

Interfax a citat un oficial kazah care a spus că aeroportul a fost ulterior ”curățat de protestatari”. Reuters nu a putut confirma în mod independent raportul. Anterior, poliția anti-revoltă a folosit gaze lacrimogene și grenade sonice împotriva protestatarilor din Almaty, dar apoi a părut să se retragă.

Ulterior, joi dimineață, vehicule blindate și zeci de soldați care se deplasau pe jos au intrat în piața principală din Almaty.

De ce este important Kazahstan pentru Rusia

Kazahstanul și-a declarat independenta pe data de 16 decembrie 1991, fiind ultima dintre Republicile Sovietice care se declară independentă. Fostul lider comunist a devenit primul și, pentru aproape 3 decenii, singurul președinte ”democrat”.

Regimul este însă departe de a fi democratic – observatorii internaționali au sesizat la fiecare rundă de alegeri că scrutinul nu este unul liber. Mulți lideri ai opoziției și jurnaliști au fost uciși în ultimii ani.

Țara a ONU, dar păstrează strânse legături cu Rusia: face parte din Comunitatea Statelor Independente, este membră a Alianței de securitate a fostelor state sovietice (care include Rusia, Belarus, Armenia, Tadjikistan și Kîrgîstan) și, 2011, este parte a Uniunii vamale cu Rusia și Belarus.

Kazahstan este un important furnizor de energie pentru China, fiind membru și al Organizației de Cooperare de la Shanghai.

Potrivit datelor Camerei de Comerț și Industrie București, Republica Kazakhstan se situează pe: locul 2 în lume în ceea ce priveşte rezervele de uraniu, crom, plumb și zinc, locul 3 la mangan, locul 5 la cupru și în top 10 la cărbune, minereu de fier și aur.

Exploatează și este prezentă pe piața internațională cu export de diamante.

Dezvoltarea industriei petroliere, extracției gazului natural și exploatării altor minerale au atras investiții străine de peste 40 miliarde USD, iar realizările din aceste sectoare asigură circa 57% din producția industrială, respectiv aproximativ 13% din PIB.