Scutul de la Deveselu a fost inaugurat joi, la şase ani după ce SUA au demarat proiectul. Ceremonia care a marcat certificarea bazei s-a desfășurat în prezenţa premierului Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a ministrului Apărării Mihnea Motoc şi a unei delegaţii americane.
Președintele Iohannis nu a participat la eveniment.
Costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari, contribuția României la proiect fiind de 11,2 milioane dolari, potrivit datelor Ministerului Apărării.
O serie de analiști americani se așteaptă ca Rusia să răspundă strategic după operaționlizarea componentei românești a scutului american antirachetă: Pe lângă declarațiile de averisment pe care le-a făcut de-a lungul celor 6 ani, Rusoa a reacționat prompt joi :
„Se iau măsuri în prezent pentru a asigura nivelul necesar de securitate pentru Rusia. Însuși președintele (Vladimir Putin – n.r.), permiteți-mi să vă reamintesc, a întrebat în repetate rânduri împotriva cui este îndreptat sistemul”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
De menționat: în ultimii 25 de ani au existat numeroase propuneri de cooperare pe tema apărării antirachetă între NATO, SUA şi Rusia, inclusiv pentru două centre de apărare de acest tip la care Rusia a fost chemată să colaboreze cu NATO.
În 2013 însă, Rusia a încheiat unilateral dialogul cu partenerii Occidentali, înainte de alipirea Crimeei.
O perspectivă americană: scutul european, o piatră de hotar într-o perioadă în care apar noi amenințări
Publicația Stars and Stripe dedică o amplă analiză a proiectului derulat de SUA în Europa și a semnificației evenimentului de joi din România.
Concluzia publicației specializată în domeniul militar este că Statele Unite fac încă un pas în protejarea aliaților europeni cu un scut antirachetă într-un moment în care apar noi amenințări care pot reduce utilitatea acestui sistem.
Oficiali americani se adună în România pentru a inugura o unitate de interceptori- prima de acest tip- care este o componentă a unui scut despre care se afirmă că este necesar pentru a opri rachetele iraniene să lovească Europa.
Moscova a criticat constant această inițiativă și a provocat modificarea balanței strategice, iar ca răspuns la ceremonia de joi de la Deveselu ar putea reloca trupe sau derula manevre militare la granițele vestice ale Rusiei.
Rusia și China au dotat armatele naționale cu rachete de croazieră moderne în vreme ce SUA dezvoltă noi modele supersonice- sunt evoluții care pun în discuție ideea de apărare antirachetă doar în relație cu rachete balistice.
“Sistemele ntirachetă trec de la stadiul de copilărie la cel de adolescență. Și mai este drum lung de străbătut în ceea ce privește capacitatea și capabilitatea”, afirmă pentru publicația americană Tom Karako, expert în apărare al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Unitatea românească de interceptori este localizată în localitatea sudică Deveselu, într-o comunitate rurală care a găzduit în epoca comunistă o bază aeriană. Noua bază a marinei Statelor Unite găzduiește acum 24 de rachete SM-3 și aceleași sisteme radar Aegis și tehnologii de urmărire cu care sunt echipate noile vase ale Marinei.
Unitatea este o componentă a European Phased Adaptive Approach, sistem care include și un radar în Turcia, patru nave distrugătoare de rachetă instalate în Spania, un centru de comandă localizat în Germania, la baza aeriană Ramstein și un al doilea grup de interceptori tereștrii care urmează să fie construit în Polonia, până în 2018.
Ceremonia de joi de la Deveselu va certifica drept operațională componenta românească, care va fi imediat predată NATO pentru utilizare.
Planul original al scutului a fost anunțat în 2002 de către președintele George W. Bush, care a prezentat proiectul drept o pavăză împotriva rachetelor balistice intercontinentale care ar viza orașe europene și bazele americane localizate în Europa.
Administrația Obama a modificat proiectul original în 2009, European Phased Adaptive Approach urmând să vizeze rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune. A fost o modificare prin care s-a încercat reducerea îngrijorărilor Rusiei și îmbunătățirea relațiilor cu Moscova.
Cu toate că modificările anunțate în 2009 au nemulțumit guvernele Poloniei și Cehiei, cele două state fiind inițial desemnate să găzduiască sisteme antirachetă cu rază lungă de acțiune, simpla prezență a bazelor americane s-a dovedit binevenită în timpul anexării Peninsulei Crimeea, în urmă cu 2 ani.
”Nu cred că mulți cetățeni români sau polonezi stăteau treji noaptea de grija rachetelor iraniene. Pentru ei este chiar mai important să știe că țările lor găzduiesc soldați și armament american. Mai ales în lumina ultimelor acțiuni ale Rusiei”, afirmă Steven Pifer, fost ambasador american în Ucraina, în prezent la Brookings Institute din Washington.
Planul de amplasare al sistemului defensiv în Europa a contribuit la răcirea relațiilor cu Rusia, Moscova continuând să critice cu putere acest sistem chiar și după ce președintele Obama a restructurat planul original al președintelui Bush. O propunere a Moscovei cu privire la comanda comună a unităților anti-rachetă a fost respinsă de statele membre NATO.
Așa cum a procedat în ultimii ani, este de așteptat ca Rusia să reacționeze, afirmă experții conbsultați de Stars and Stripe. Una dintre posibilități o reprezintă chiar retragerea din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, care interzice instalarea de sisteme terestre balistice și rachete de croazieră cu rază de acțiune cuprinsă între 500 și 5.000 de km. SUA au acuzat deja Rusia că a încălcat acest tratat testând un sistem terestru de rachete.
”Ne aflăm în mijlocul unui ciclu acțiune-reacțiune, iar ampasarea în România și, în viitor, în Polonia a sistemelor de interceptori ar putea fi transformată într-un soi de scuză a Rusiei pentru a adopta măsuri de răspuns”, crede Daryl Kimball, director executiv al Arms Control Association din Washington.
Kimball a pus sub semnul întrebării ampasarea acestor sisteme, argumentând că recentul acord SUA-Iran a oprit penbtru generații amenințarea nucleară iraniană. Deși acordul nu interzice Iranului continuarea programului său balistic, Kimball afirmă că nu ar avea niciun sens la Iranul să lovească cu armament convențional ținte localizate în Europa.
Există numeroase voci care îl contrazic pe Kimball, care afirmă că Iranul rămâne o amenințare cât timp va acorda interes și dezvoltării programului său nuclear.
Proliferarea rachetelor de croazieră apare ca un nou pericol, afirmă experții. Rusia a demonstrat capabilitatea rachetelor Kalibr anul trecut, când a lovit ținte din Siria cu sisteme instalate pe submarine aflate în Mediterana și pe nave amplasate în Marea Caspică.
Și China a instalat rachete de-a lungul coastelor și în zona disputată din Marea Chinei de Sud.
Statele Unite iau în serios amenințarea reprezentată de rachetele rusești și au decis instalarea de noi sisteme anti-rachetă pe navele de război staționate în porturile spaniole. Congresul american a oferit Marinei militare finanțare pentru instalarea de sisteme aeriene defensive în România, fonduri pentru care Marina a apelat însă la NATO.
Nu există însă garanții depline împotriva rachetelor care devin din ce în ce mai rapide și mai capabile să păcălească sistemele anti-aeriene, afirmă publicația americană.
Statele Unite ar putea să se orienteze către programe de dezvoltare a unei noi generații supersonice de rachete de croazieră, o tehnologie pe care Rusia și China s-ar concentra să o contracareze.
”Dacă deții un sistem sigur împotriva rachetelor balistice dar nu poți opri rachetele de croazieră, atunci ai o problemă. Iar noi nici măcar nu am verificat complet cât de sigură este capacitatea sistemelor antibalistice”, afirmă experți americani.
Reacția oficială a Moscovei: Este o decizie care încalcă Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare
Instalarea elementelor antirachetă în România afectează interesele de securitate ale Rusiei. Decizia Statelor Unite de a instala elemente antibalistice în România este greşită, existând riscul afectării echilibrului strategic. În plus, este vorba de o încălcare de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, a precizat miercuri diplomația rusă, potrivit Agenției Interfax.
Putin, bun cunoscător al planurilor americane
În afara pozițiilor de principiu anunțate de Moscova, președintele Vladimir Putin demonstrează o înțelegere detaliată a planurilor americane.
Aceeași publicație americană, Stars and Stripes, a analizat declarațiile liderului de la Kremlin, care în interviurile acordate evită generalitățile și folosește termeni de specialitate clari și informații actualizate atunci când vorbește despre sistemul perceput ca o amenințare de către Moscova.
De-a lungul anilor, planul scutului anti-rachetă american a suferit numeroase modificări în ceea ce privește componentele sau termenele-limită. Iar Vladimir Putin pare la curent cu toate modificările de ultimă oră, semn că liderul rus privește cu seriozitate mișcările Washingtonului.
În cadrul unui recent interviu acordat publicației germane Bild, Vladimir Putin a afirmat: ”Actualul președinte american Obama a spus, încă din 2009, că în situația în care dispare amenințarea nucleară a Iranului nu ar mai exista motive pentru implementarea sistemului ABM ( sistem de rachete antibalistice- n. red.). Cu toate acestea, la expansiunea NATO spre est se adaugă azi, în continbuare, sistemul antibalistic, care devine o problemă din punct de vedere al securității pentru Rusia.”
În interviu, Vladimir Putin a criticat NATO pentru ”expansiunea sa în est”, acuzând Alianța că încalcă înțelegerile încheiate între Occident și Rusia după terminarea Războiului Rece.
NATO a afirmat în mod repetat că nu a fost încheiată niciun fel de înțelegere între cele două părți și că fiecare țară are dreptul să își aleagă aliații. Vladimir Putin afirmă că NATO, în egală măsură, are dreptul să refuze statele care vor să se alăture acestei alianțe militare.
Deveselu, gazda NATO pentru o zi
La evenimentul de joi de la Deveselu au participat premierul Dacian Cioloș, miniştrii de Externe şi al Apărării, Lazăr Comănescu, respectiv Mihnea Motoc, reprezentanţi ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forţelor Navale ale SUA dislocate în Europa, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi ai autorităţilor locale.
Oficialii au făcut turul centrului de comandă al Facilităţii antirachetă, premierul român susţinând apoi o conferinţă de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu adjunctul Secretarului apărării al SUA, Robert Work.
Cioloș: România își asumă găzduirea facilității
România a susţinut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populaţiilor şi forţelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilităţii de la Deveselu România îşi asumă concret un astfel de efort’, a spus joi premierul Dacian Cioloş.
Deveselu, construită în 1950 de ruși, folosită în 2016 de americani
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010.
Negocierea pentru scutul de la Deveselu au fost conduse de asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul, Verificarea şi Conformitatea Armamentelor, Frank Rose, iar pentru partea română a negociat fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu.
Preşedintele american Barack Obama a anunţat planurile pentru întărirea sistemul antirachetă din Europa în septembrie 2009.
În prima fază a proiectului s-a amplasat un radar antirachetă în Turcia şi nave cu sisteme antirachetă în Marea Mediterană. În septembrie anul trecut a fost amplasată a patra şi ultima navă în Mediterană.
În a doua fază a proiectului americanii au terminat contrucţia bazei de la Deveselu şi au livrat sistemul de interceptare, iar joi are loc ceremonia oficială pentru marcarea certificării bazei.
A treia fază presupune construirea unei noi baze în Polonia, echipată cu tehologie superioară celei din România, contractul pentru construirea acesteia fiind atribuit în februarie anul acesta, urmând să devină operaţională în cursul anului 2018.
Sistemul de la Deveselu este o adaptare a sistemului naval de apărare antirachetă AEGIS, care foloseşte un radar SPY-1, un procesor de semnale multi-misiune, un sistem de lansare verticală Mark 41 şi alte procesoare de comandă, control şi comunicaţii. Sistemul este capabil să lanseze rachete interceptoare SM-3 Block IA, IB, iar din 2018 Block IIA.
Construcţia hangarului de la Deveselu a început în New Jersey şi a fost finalizată în România în 2014, iar instalarea a avut loc din septembrie 2014 până în martie 2015. Au fost livrate peste Ocean, în România, 156 de containere cu peste 900 de tone de oţel.
Sistemul de la Deveselu a fost gata în august 2015, apoi a intrat în teste, fiind declarat operaţional în decembrie 2015.
Iniţial costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari. În 2013, Congresul SUA a alocat 265 de milioane de dolari acestui proiect dezvoltat de Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA, iar în 2014 proiectul a primit de la bugetul SUA 80 de milioane de dolari.
România a investit 11,2 milioane de dolari în baza de la Deveselu, conform ministrului Apărării, Mihnea Motoc. Pentru anul fiscal 2015, Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA a solicitat Congresului o finanţare de 123 de milioane de dolari pentru finalizarea componentei de la Deveselu şi pornirea lucrărilor din Polonia.
La baza de la Deveselu, Armata SUA a acordat prin licitaţie 4 mari contracte de lucrări, în valoare totală de aproximativ 177 de milioane de dolari. Cele patru firme care le-au câştigat sunt Kellog Brown & Root Services (SUA, 134 milioane dolari), Exelis Systems Corporation (SUA, 5,7 milioane dolari), Glacial PROD SRL (România, cel mai mic contract, de 3,3 milioane dolari) şi Zafer Taahhut, Insaat VE Ticaret A.S (Turcia, 33,6 milioane de dolari).
Baza de la Deveselu este în prezent una dintre cele mai moderne unităţi militare din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, fiind construită la începutul anilor ’50 cu sprijin sovietic şi devenind apoi o importanta bază de aviaţie militară, cu toate dotările necesare.
Baza de la Deveselu servea în anii ’80 atât pentru zboruri de noapte, cât şi pentru zboruri de zi, cu patru escadrile, operate de o sută de piloţi. Până în anii ’90, baza a mai funcţionat doar pentru apărare aeriană cu o singură unitate operată pe timp de noapte. După 2002, baza nu a mai fost operaţională.
Controversa ruso-americană
Rusia şi-a exprimat nemulţumirea în mai multe rânduri referitor la scutul de la Deveselu şi chiar a ameninţat cu repercursiuni subliniind că deţine rachete care pot distruge atât baza din România, cât şi pe cea din Polonia.
Asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Controlul, Verificarea şi Conformitatea Armamentelor, Frank Rose, a explicat miercuri la Bucureşti: „Am avea niste provocări foarte, foarte dificile în a ne descurca cu sisteme ruseşti avansate. Ruşii construiesc sisteme pentru rachete de mult timp şi ştiu cum să facă asta bine. (…) Aş menţiona şi că au multe rachete, deci chiar dacă ai vrea să faci capacitatea de apărare împotriva Rusiei, iar SUA şi NATO nu fac asta, ai avea multe provocări pentru că sistemul este sofisticat şi au un număr mare”.
Oficialul american a subliniat că Iranul a continuat să dezvolte, să testeze şi să desfăşoare rachete cu rază scurtă, medie şi intermediară de acţiune în ultimele luni, care pot ajunge în unele părţi ale Europei, inclusiv în România.
Moscova a anunţat că a început să lucreze la îmbunătăţirea capacităţilor pentru depăşirea sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. Rusia va dezvolta noi rachete intercontinentale, capabile să contracareze sistemele antirachetă americane instalate de NATO în România şi Polonia, a avertizat marţi Serghei Karakaiev, şeful Comandamentului forţelor strategice ruse.
Urmărește-ne pe Google News
