Analiză

Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut

Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.… Mai mult

14.05.2019

La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4%, s-a redus drastic spaţiul pentru revenirea spre 3% pe final de an

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna aprilie 2019 cu 0,61%, valoare mai mare decât în aceeaşi lună a anului anterior (+0,54%). Astfel,… Mai mult

13.05.2019

Cronicile

Cum stă România cu fiscalitatea față de celelalte state UE – și unde e cu veniturile aferente?

de Marin Pana , 28.3.2019

Autoritățile au împrumutat ieri de pe piețele externe 3 miliarde de euro pentru a finanța deficitul anului în curs. Mult: și pentru o singură zi, dar și mult în general. Lucru care trebuie să ne pună pe gânduri cum se fac veniturile în societatea noastră.

Firește, privim mai întâi spre fiscalitate, și o facem comparativ. către ce se îndreaptă ceilalți și încotro ne ducem noi.

Datele publicate de Eurostat arată că România s-a situat în perioada 2014 – 2017, exact în contra evoluţiilor din ţările din regiune membre ale UE.

Astfel, spre deosebire de situaţia din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia, ponderea veniturilor bugetare din taxe şi contribuţii sociale a scăzut iar creşterea procentuală a sumelor de care a dispus statul din aceste surse (cam 90% din veniturile publice totale) a crescut cel mai puţin, în pofida faptului că noi am avut cea mai mare creştere economică şi am recuperat cel mai mult din decalajul faţă de Occident.

Mai mult, creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor a fost tot cea mai mare din regiune, ceea ce a condus la plasarea deficitului bugetar la limita de 3%, stabilită drept criteriu Maastricht de aderare la Zona Euro, pentru situaţii de recesiune şi nu de creştere economică sistematică, cu valori mult peste media europeană.

Până şi colega de val de aderare la UE, Bulgaria, aflată la doar 49% din media UE ca PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (faţă de 63% în cazul nostru) şi-a majorat considerabil mai mult capacitatea statului de a susţine obligaţiile care îi revin. Veniturile vecinilor pe baza fiscalităţii aplicate au fost în creştere cu peste 25% ( valoare în euro) în decurs de doar patru ani.

Astfel, e suficient să ne uităm la valorile consemnate pentru toate aceste state şi la trendul general din UE (unde creşterea a fost ceva mai aşezată, de la 39,8% din PIB în 2014 la 40,2% din PIB în 2017, pe baza faptului că s-a menţinut un nivel de 41,2% pe ansamblul Zonei Euro, cea care reprezintpă centrul de greutate al Uniunii).

După 20 de ani: noi și ceilalți

În treacăt fie spus pe post de coincidenţă care ar cam trebui să ne dea de gândit, noi suntem cu ponderea veniturilor în PIB aproape exact unde suntem şi cu PIB/locuitor ajustat cu puterea de cumpărare, adică pe la 62%. Poate că, în perspectiva adoptării euro, ar trebui să lărgim criteriile de convergenţă pe care le urmărim.

De pildă, pe bază de similaritate cu finalitate socială şi sustenabilitate bugetară, ce aţi zice să luăm în calcul creşterea ponderii veniturilor din taxe şi contribuţii sociale la minim 70%, de referinţă 75% sau, dezirabil, 80% din media Zonei Euro nu doar la PIB/locuitor dar şi la încasările bugetare.

Tradus în cifre, ar veni un minim de aproape 29% din PIB, adică nu mai mult decât au deja Polonia sau Bulgaria, o referinţă de 31% corespunzătoare Slovaciei din urmă cu cinci ani ( interesant, tot cinci ani am mai avea şi noi conform intenţiei de adoptare a euro deja anunţate) sau 33%, unde era deja Cehia în 2014 şi a ajuns Slovacia în 2017.

Bani nici din fiscalitate, nici din fondurile UE

Dacă ne uităm în seria statistică publicată de Eurostat începând cu anul 1995, se poate observa că valori similare ale ponderii veniturilor din taxe şi contribuţii sociale ( şi cele mai scăzute în decursul perioadei de observaţie pe criterii europene) se regăsesc la interval de 20 de ani, între 1996 – 1997 şi 2016 -2017.

Există, însă, o diferenţa majoră între cele două perechi de valori. Prima a fost în creştere, pe fondul crizei declanşate în anul 1997, care a afectat rezultatul economic, în timp ce a doua reflectă o scădere procentuală, pe fondul creşterii robuste a PIB.

Întrebarea este de ce nu am păstrat ponderea veniturilor în PIB, pentru a cofinanţa investiţii publice pe bază de fonduri europene nerambursabile ?

Dacă am fi rămas măcar la nivelul din 2015 (28% din PIB, adică 2,2 puncte procentuale în plus faţă de 2017), la aceleaşi cheltuieli efectuate din bugetele publice, am fi menţinut deficitul de 0,8 puncte procentuale atins atunci (o mare realizare din perspectiva angajamentelor de stabilitate financiară) sau am fi utilizat deficitul suplimentar pentru lucrări de infrastructură.

Una peste alta, nu avem cum să reinventăm nici roata, nici apa caldă.

După cum nu vom putea schimba aritmetica bugetară elementară. De aceea, nu putem merge înainte, spre noi culmi de progres şi civilizaţie a societăţii capitaliste multilateral dezvoltate, cu parametri macroeconomici de acum două decenii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Femeie prinsă cu 5 buletine de vot în secția de votare – ea ar fi mama primarului Constanței

Vladimir Ionescu

Mama primarului Constanţei s-ar afla la sediul Poliţiei, după ce ar fi fost surprinsă cu cinci buletine de vot, au declarat pentru agenţia Mediafax surse… Mai mult

Stiri

Nereguli sesizate la Iaşi: Preşedintele unei secţii ştampilează prima pagină a buletinelor de la referendum, anulând astfel voturile

Razvan Diaconu

Președintele unei secții de votare din Iași ștampilează prima pagină a buletinelor de la referendum. Acest lucru duce la anularea voturilor respective, regula Biroului Electoral… Mai mult

Stiri

Scrutinul în timp real

Vladimir Ionescu

UPDATE 13,00: Prezența la vot la alegerile europarlamentare este de 19,76%, Iar la referendum, de 16,08. Comparativ, la aceeași oră, la alegerile parlamentare din 2016,… Mai mult

Stiri

Festivalul Cannes: ​”Parasite” – cel mai bun film. Pentru trofeu s-a bătut şi Corneliu Porumboiu cu pelicula “La Gomera”

Vladimir Ionescu

Trofeul Palme d’Or al Festivalului de Film de la Cannes a fost câştigat sâmbătă de pelicula “Parasite”, realizată de cineastul sud-coreean Bong Joon-Ho. Pentru trofeul… Mai mult

Europa

Raport: Alegerile europene se confruntă cu noi ameninţări digitale ascunse

Iulian Soare

Noi actori încearcă să profite de lipsa unui cadru legal al internetului pentru a influenţa alegerile europarlamentare și se aliază adesea cu state ostile, cum… Mai mult

Stiri

DNA: În aprilie au fost condamnaţi 69 de inculpaţi, printre care un secretar de stat, doi ofiţeri de poliţie şi un inspector antifraudă

Vladimir Ionescu

În luna aprilie au fost condamnaţi 59 de inculpaţi pentru fapte de corupţie, în urma a 20 de hotărâri judecătoreşti definitive. Între condamnați – un… Mai mult

Stiri

Alianţa USR-PLUS anunță că va avea un candidat la alegerile prezidenţiale

Vladimir Ionescu

Alianţa USR-PLUS va avea un candidat la alegerile prezidenţiale, a anunţat vineri, co-preşedintele formaţiunii, Dan Barna, la mitingul de susţinere din Bucureşti, la care a… Mai mult