La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Cum stă România cu fiscalitatea față de celelalte state UE – și unde e cu veniturile aferente?

de Marin Pana , 28.3.2019

Autoritățile au împrumutat ieri de pe piețele externe 3 miliarde de euro pentru a finanța deficitul anului în curs. Mult: și pentru o singură zi, dar și mult în general. Lucru care trebuie să ne pună pe gânduri cum se fac veniturile în societatea noastră.

Firește, privim mai întâi spre fiscalitate, și o facem comparativ. către ce se îndreaptă ceilalți și încotro ne ducem noi.

Datele publicate de Eurostat arată că România s-a situat în perioada 2014 – 2017, exact în contra evoluţiilor din ţările din regiune membre ale UE.

Astfel, spre deosebire de situaţia din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia sau Slovacia, ponderea veniturilor bugetare din taxe şi contribuţii sociale a scăzut iar creşterea procentuală a sumelor de care a dispus statul din aceste surse (cam 90% din veniturile publice totale) a crescut cel mai puţin, în pofida faptului că noi am avut cea mai mare creştere economică şi am recuperat cel mai mult din decalajul faţă de Occident.

Mai mult, creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor a fost tot cea mai mare din regiune, ceea ce a condus la plasarea deficitului bugetar la limita de 3%, stabilită drept criteriu Maastricht de aderare la Zona Euro, pentru situaţii de recesiune şi nu de creştere economică sistematică, cu valori mult peste media europeană.

Până şi colega de val de aderare la UE, Bulgaria, aflată la doar 49% din media UE ca PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (faţă de 63% în cazul nostru) şi-a majorat considerabil mai mult capacitatea statului de a susţine obligaţiile care îi revin. Veniturile vecinilor pe baza fiscalităţii aplicate au fost în creştere cu peste 25% ( valoare în euro) în decurs de doar patru ani.

Astfel, e suficient să ne uităm la valorile consemnate pentru toate aceste state şi la trendul general din UE (unde creşterea a fost ceva mai aşezată, de la 39,8% din PIB în 2014 la 40,2% din PIB în 2017, pe baza faptului că s-a menţinut un nivel de 41,2% pe ansamblul Zonei Euro, cea care reprezintpă centrul de greutate al Uniunii).

După 20 de ani: noi și ceilalți

În treacăt fie spus pe post de coincidenţă care ar cam trebui să ne dea de gândit, noi suntem cu ponderea veniturilor în PIB aproape exact unde suntem şi cu PIB/locuitor ajustat cu puterea de cumpărare, adică pe la 62%. Poate că, în perspectiva adoptării euro, ar trebui să lărgim criteriile de convergenţă pe care le urmărim.

De pildă, pe bază de similaritate cu finalitate socială şi sustenabilitate bugetară, ce aţi zice să luăm în calcul creşterea ponderii veniturilor din taxe şi contribuţii sociale la minim 70%, de referinţă 75% sau, dezirabil, 80% din media Zonei Euro nu doar la PIB/locuitor dar şi la încasările bugetare.

Tradus în cifre, ar veni un minim de aproape 29% din PIB, adică nu mai mult decât au deja Polonia sau Bulgaria, o referinţă de 31% corespunzătoare Slovaciei din urmă cu cinci ani ( interesant, tot cinci ani am mai avea şi noi conform intenţiei de adoptare a euro deja anunţate) sau 33%, unde era deja Cehia în 2014 şi a ajuns Slovacia în 2017.

Bani nici din fiscalitate, nici din fondurile UE

Dacă ne uităm în seria statistică publicată de Eurostat începând cu anul 1995, se poate observa că valori similare ale ponderii veniturilor din taxe şi contribuţii sociale ( şi cele mai scăzute în decursul perioadei de observaţie pe criterii europene) se regăsesc la interval de 20 de ani, între 1996 – 1997 şi 2016 -2017.

Există, însă, o diferenţa majoră între cele două perechi de valori. Prima a fost în creştere, pe fondul crizei declanşate în anul 1997, care a afectat rezultatul economic, în timp ce a doua reflectă o scădere procentuală, pe fondul creşterii robuste a PIB.

Întrebarea este de ce nu am păstrat ponderea veniturilor în PIB, pentru a cofinanţa investiţii publice pe bază de fonduri europene nerambursabile ?

Dacă am fi rămas măcar la nivelul din 2015 (28% din PIB, adică 2,2 puncte procentuale în plus faţă de 2017), la aceleaşi cheltuieli efectuate din bugetele publice, am fi menţinut deficitul de 0,8 puncte procentuale atins atunci (o mare realizare din perspectiva angajamentelor de stabilitate financiară) sau am fi utilizat deficitul suplimentar pentru lucrări de infrastructură.

Una peste alta, nu avem cum să reinventăm nici roata, nici apa caldă.

După cum nu vom putea schimba aritmetica bugetară elementară. De aceea, nu putem merge înainte, spre noi culmi de progres şi civilizaţie a societăţii capitaliste multilateral dezvoltate, cu parametri macroeconomici de acum două decenii.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.3.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult