Potrivit datelor publicate de Eurostat cu baza în anul 2015, România a înregistrat la finele lui 2017 cel mai ridicat ritm de creştere al preţurilor pe ultimele trei trimestre ale anului trecut, cu o majorare de 2,52% în intervalul aprilie – decembrie.
Asta deşi nivelul preţurilor s-a păstrat sub cel din 2015 până în luna octombrie iar valoarea din decembrie (+1,98%) s-a situat atât sub media UE28 (+2,96%) cât şi cea a Zonei Euro (+2,68%).
Cu alte cuvinte, nu nivelul preţurilor e (deocamdată) problema ci viteza lor de creştere, care , pe parcursul ultimelor nouă luni ale anului trecut, a fost aproape triplă faţă de media UE28 (+2,52% comparativ cu +0,88%) şi de patru ori mai ridicată faţă de Zona Euro. (+2,52% comparativ cu +0,64%).
Precizări metodologice
Indicele naţional de creştere a preţurilor, prescurtat IPC merge pe împărțirea în trei grupe mari, cu produse alimentare ( inclusiv băuturi alcoolice), produse nealimentare ( inclusiv energie) și servicii. Indicele IAPC, armonizat la nivel european, face o împărțire pe 12 grupe şi ia în considerare şi cheltuielile făcute de nerezidenţi.
1.Alimente și băuturi nealcoolice 2.Băuturi alcoolice și tutun 3.Îmbrăcăminte și încălțăminte 4.Întreținerea locuinței, apă, electricitate, gaze și alți combustibili 5.Mobilier, echipament casnic și produse pentru întreținerea locuinței 6.Sănătate 7.Transport 8.Comunicații 9.Odihnă, recreere și cultură 10.Educație 11.Restaurante și hoteluri 12.Diverse bunuri și servicii (îngrijire personală, coafură, echipamente electrice de îngrijire personală etc.).
Începând cu datele pentru luna ianuarie 2016, indicele de inflaţie este publicat de Eurostat cu o bază de raportare modificată şi adusă la zi, anul 2005 fiind înlocuit de anul 2015 pentru stabilirea valorii de referinţă egală cu 100. Precedenta referinţă fusese stabilită anterior pentru anul 1996.
Pentru referinţă, trebuie subliniat că există nouă state UE în care preţurile au crescut lui 2017 faţă de anul 2015 la valori mai mari faţă de media europeană de aproape trei procente. Aceste state sunt Lituania (+5,82%), Estonia (5,15%), Belgia (+5,08%), Austria (+4,94%), Marea Britanie (+4,90%), Suedia (+4,05%), Ungaria (+3,68%), Letonia (+3,57%) şi, atenţie, Germania (+3,40%).
Din această perspectivă, noi, care am rămas încă sub două procente creştere faţă de anul 2015 nu are rost să ne mirăm senzaţionalist de ceea ce constituie, după cum se vede, normalitatea pieţei unice în acest moment. Mai ales că Germania, locomotiva europeană, trage spre valori ceva mai crescute de inflaţie, apropiate de norma teoretică de 2% pe an.
Totuşi, ar trebui să fim mult mai atenţi nu doar la inflaţia în sine ci la faptul că a prins o viteză cam mare din perspectiva practicii europene prin trimestrul al patrulea al anului trecut. Deşi, dintre cele 11 state care au marcat un avans de peste un punct procentual, ne situăm ca valoare absolută, doar peste Bulgaria şi Slovacia.
Practic, ar trebui să mai calmăm cumva avansul preţurilor, pe parcursul lui 2018, spre valori compatibile cu cele consemnate pe plan european. Şi asta se poate, dacă ne uităm la evoluţiile pe ultimele trei trimestre ale anului anterior din Portugalia (-2,16%), Spania (-0,53%), Irlanda (-0,5%) sau Olanda (-0,45%).
De reţinut pentru influenţa scumpirilor venite pe calea schimburilor comerciale cu exteriorul, al doilea partener extern al nostru după Germania, şi anume Italia, a fost în perioada analizată pe un trend uşor negativ (-0,2%) iar al treilea, Franţa, a avut un avans relativ ponderat al preţurilor (+0,59%).
Urmărește-ne pe Google News
