miercuri

27 martie, 2024

România – Administrație Digitală

Drumul cel mai scurt către relația normală dintre cetățean și stat

3 martie, 2015

broadband-internet-Tintele de digitalizare ale Romaniei ca parte a Strategiei Nationale Privind Agenda Digitala Pentru Romania sunt  ”ambitioase”, avand in vedere ca in 2013 mai putin de jumatate din populatia tarii folosea internetul saptamanal. Insa pentru ca populatia sa isi insuseasca competentele digitale necesare, este nevoie ca Romania sa isi atinga si tintele de acoperire cu retele broadband.

Conform documentului Strategia Nationale Privind Agenda Digitala Pentru Romania, in 2013 doar 45 la suta din populatia tarii folosea internetul saptamanal. Tinta Romaniei pana in 2020 este sa ajunga la 60 la suta utilizatori de internet in mod frecvent.

Din pacate nu va fi usor sa recupereze rapid decalajul fata de media europeana, deoarece Europa si-a propus deja ca 75 la suta din populatia ei sa foloseasca internetul saptamanal pana in acest an.


In randul populatiei defavorizate, care de fapt ar fi de fapt principala falie a societatii care ar beneficia de avantajele digitaizarii, doar 27 la suta foloseau internetul saptamanal in 2013, insa pana in 2020 tinta Romaniei este de 45 la suta.

Si aici suntem cu mult in urma mediei europene, deoarece pentru anul acesta Europa si-a setat ca tinta ca 60 la suta din populatia defavorizata sa foloseasca internetul saptamanal.

Internet și nivel de viață

Din punct de vedere a competențelor digitale, 85 la suta dintre români au abilități TIC scăzute sau inexistente, conform documentului.

Stadiul de saracie in care se gasesc multi romani nu ajuta la remedierea situatiei. Astfel, in 2012 , 41.7 la suta din populaţie era în pragul sărăciei sau excluziunii sociale, ceea ce este semnificativ mult mai mult decat media europeană de 24.8 la suta.


Dintr-un total de 8.63 de milioane de oameni care se aflau în pragul sărăciei sau excluziunii sociale în 2013, 4.3 milioane de oameni se confruntau cu riscul sărăciei.

Cresterea competentelor digitale a populatiei este unul din principalele scopuri ale Agendei Digitale pentru Romania 2020 insa acest lucru nu poate fi realizat fara a dezvolta si infrastructura care sa ofere accesul la internet.

Conform documentului Strategia Nationala pentru Agenda Digitala, desi 90 la suta dintre gospodăriile din România sunt acoperite de broadband, doar 78 la suta dintre gospodăriile din mediul rural au acces la broadband.

Internetul și utilizarea lui în România

Conform unui studiu publicat de Eurostat în in Decembrie 2012, românii foloseau internetul astfel:

  • 73 la suta dintre români utilizau Internetul pentru a citi ziare online
  • 48 la suta pentru postarea de mesaje pe platformele online de socializare.
  • Alte activitati: cautarea de servicii turistice, crearea unui website şi Internet banking, in cazul a 8 la suta dintre utilizatori.

În februarie 2014 existau 7 milioane de utilizatori a rețelelor de socialiare în România.

Totusi, cele mai comune activități în mediul online rămân trimiterea si primirea de emailuri şi căutarea de informații despre bunuri şi servicii.

Starea infrastructurii. RO-NET

In urma unei analize facuta de autoritati pentru a depista zonele cu probleme in acoperirea cu internet, s-a constatat ca in 2,307 localitati nu existau circuite locale pentru reţelele de comunicaţie în bandă largă, in 6,064 de localităţi nu existau racorduri pentru reţelele de comunicaţie, in 3,666 de localităţi nu erau furnizate servicii de comunicaţie în bandă largă. În 210 dintre localităţi existau operatori privaţi care intenţionau să dezvolte reţelele în bandă largă în următorii 3 ani.

Numărul de linii de acces la infrastructura de broadband a ajuns la 3,54 milioane în ianuarie 2013, si România era pe locul nouă în cadrul UE.

Romania are un plan Național de Dezvoltare a Infrastructurii de NGN (Next Generation Networks – Rețete de Nouă generație) care are ca scop realizarea de reţele de telecomunicaţii complexe si avansate cu acoperire nationala.

Obiectivul primar al Planului îl reprezintă definirea şi planificarea măsurilor politice şi administrative care pot stimula dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de nouă generaţie, respectiv penetrarea în România a serviciilor de acces la banda largă de mare viteză până la nivelul asumat în cadrul Agendei Digitale pentru Europa 2020.

In urma analizei, un număr de 783 localităţi au fost declarate eligibile pentru a fi incluse în proiectul RO-NET. Aceste localităţi sunt grupate în 7 zone bine echilibrate din perspectiva economică si investiţională, conform documentului Strategia Nationale Pentru Agenda Digitala.

Proiectul a inceput pe data de 18 decembrie 2014, avand o valoare totală de peste 83,1 milioane de euro. Comisia Europeană a aprobat o investiție de EUR 57,1 milioane de euro, pentru dezvoltarea unei infrastructuri de bandă largă de 3,265 km, în zone din România în care nu există rețele de comunicații electronice de acces sau de distribuție.

RO-NET va acoperi 783 dintr-un total de 2,268 de localităţi identificate in urma unui studiu de fezabilitate ca „zone albe,” cu eșec de piață, în care operatorii nu aveau planuri să investească.
Scopul proiectului este sa reduca decalajul digital dintre zonele urban şi rural, aducând internetul în bandă largă mai aproape de aproximativ 130,000 de gospodării (cu circa 400,000 de locuitori), aproximativ 8,500 de întreprinderi şi 2,800 de instituţii publice.

Operatorii desemnați să implementeze proiectul în urma licitației organizate de minister sunt Telekom Communications și Telekom Mobile, carora li s-a concesionat si dreptul de utilizare a infrastructurii construite, pentru o perioadă de 18 ani.

În acest interval, cele două companii vor asigura, de asemenea operarea şi mentenanţa infrastucturii.

Consumul de telekom

Un utilizator mediu de telefonie mobilă şi internet pe mobil in Romania consumă lunar:

  • 110 MB trafic de internet mobil,
  • trimite 71 de SMS-uri naţionale (dintre care 67 în reţea proprie şi 4 în afara reţelei)
  • vorbeşte în medie 208 minute în reţea (din care 207 către mobil şi 1 către fix) şi 37 de minute în afara reţelei (din care 30 către mobil şi 7 către fix),

conform datelor Veritel.ro, un instrument dezvoltat de ANCOM pentru a oferi utilizatorului roman acces instant la toate ofertele publice ale tuturor operatorilor de comunicaţii din România.

Un utilizator ocazional de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă lunar:

  • 37 MB trafic de internet,
  • trimite 23 de SMS-uri naţionale (din care 22 în reţea proprie şi 1 în afara reţelei)
  • vorbeşte în medie 69 de minute în reţea (toate către mobil) şi 12 minute în afara reţelei (din care 10 către mobil şi 2 către fix).

Pe de alta parte, un utilizator intensiv de telefonie mobilă şi internet pe mobil consumă lunar:

  • 330 MB trafic de internet,
  • trimite 213 SMS-uri naţionale (din care 201 în reţea proprie şi 12 în afara reţelei)
  • vorbeşte în medie 623 minute în reţea (din care 621 către mobil şi 3 către fix) şi 111 de minute în afara reţelei (din care 90 către mobil şi 21 către fix).

In ceea ce priveste consumul de servicii de telefonie fixa, acestea sunt mult mai modeste decat in cazul telefoniei mobile. Astfel, utilizatorul mediu de telefonie fixă vorbeşte lunar 51 de minute în reţea şi 34 de minute în afara reţelei, conform datelor centralizate de ANCOM.

Consumatorul român, din ce în ce mai informat

Consumatorii romani devin din ce in ce mai informati in ceea ce priveste drepturile lor. Desi in mod neindoielnic calitatea serviciilor operatorilor s-a imbunatatit in ultimii ani, numărul reclamațiilor privitor la calitatea acestor servicii a crescut.

In decursul 2014, autritatea pentru reglementare in telecomunicatii (ANCOM) a primit 1,684 de plângeri de la utilizatorii de comunicații, cu 46 la suta mai multe față de 2013. Aproape jumătate dintre reclamații au vizat aspecte privind derularea contractelor încheiate în scris sau la distanță cu operatorii, în timp ce nemulțumirile legate de calitatea serviciilor de comunicații s-au dublat comparativ cu anul 2013, conform datelor autoritatii.

Astfel, in mod predictibil, principala nemulțumire a fost relația contractuală cu furnizorii de servicii de comunicații electronice, deoarece 45 la suta din totalul reclamațiilor au reprezentat sesizări privind derularea relației contractuale. Utilizatorii au reclamat derularea, prelungirea și încetarea contractelor sau neincluderea anumitor clauze minime obligatorii în contracte, dar și faptul că furnizorii nu au răspuns la reclamațiile sau cererile lor de reziliere a contractelor.

Un alt subiect reclamat din ce in ce mai des de utilizatori este calitatea serviciilor de comunicații electronice. In 2014, ANCOM a primit de peste doua ori mai mute sesizari in acest sens decat in 2013.
Cele mai multe astfel de reclamații se referă la lipsa sau pierderea semnalului de telefonie mobilă și internet mobil, în special în interiorul clădirilor, precum și la faptul că viteza reală de transfer a datelor este semnificativ mai mică decât viteza maximă promovată de furnizori în ofertele lor.

Nu in ultimul rand, o alta problema semnalata de utilizatori în anul 2014 se referă la portarea numerelor, in 12 la suta din cazuri, neînțelegeri privind modalitatea de facturare a serviciilor in 10 la suta din cazuri, precum si probleme tehnice apărute la furnizarea serviciilor in 7 la suta din cazuri.
Conform ANCOM, cele mai numeroase plângeri primite în 2014 se referă la serviciile de telefonie mobilă, reprezentant 39 la suta din totalul problemelor semnalate, urmate de serviciile de acces la internet fix, reprezentand 11 la suta și telefonie fixă, reprezentand 8 la suta.

In ce priveste operatorii, cele mai multe reclamații s-au referit la serviciile furnizate de RCS&RDS, un 18 la suta dintre cazuri, Cosmote RMT, in 15 la suta din vazuri, Vodafone România, in 13 la suta din cazuri, Orange Romania, in 12 la suta din cazuri și Romtelecom, in 12 la suta din cazuri.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: