România în ochii lui Jeffrey Franks: de la deficitul pentru creşterea salariilor, la contractele „băieţilor deştepţi”

Şeful Misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a explicat, miercuri, într-un interviu pentru Agerpres, care este viziunea Fondului privind problemele pe care le are România, în urma vizitei de evaluare care a durat două săptămâni.

Oficialul a participat la negocierile pentru scrisoarea de intenţie şi a trecut în revistă stadiul în care se află angajamentele asumate până acum de România. De la creşterea deficitului pentru majorarea salariilor, la deficienţele din companiile de stat, de la contractele preferenţiale din energia electrică ieftină, la fiscalitate.

Problemele României în ochii reprezentanţilor FMI:

Problema salariilor şi pensiilor, reluarea angajărilor în sectorul public pe sectoare concrete

• FMI a convenit cu Guvernul României o uşoară relaxare a ţintei de deficit, de la 1,9% la 2,2% din PIB pentru 2012. ”Noua ţintă va disponibiliza o sumă care să permită Guvernului atingerea obiectivelor sale. Suma convenită nu va putea recupera dintr-odată salariile şi CASS pentru pensii.
• De aceea, FMI a convenit cu Guvernul ca următoarea mărire de salarii pentru reîntregire să fie acordată în anul 2013.
• Dacă este să ajungem în 2013 la o situaţie în care condiţiile economice să devină dificile, sigur că va trebui să regândim politica viitoare în privinţa salariilor, dar nu există nişte condiţionalităţi speciale, până în acest moment, cu autorităţile privind creşterea salariilor. Ele vor merge mai departe în 2012, bugetul din 2013, şi aceste creşteri vor avea loc în decembrie şi se vor suporta din bugetul pe ianuarie anul viitor.
• Reforma sistemului public de pensii a ajutat încadrarea finanţelor publice pe o cale sustenabilă. La fel de important a fost aprobată legislaţia necesară pentru a permite reformarea structurii sistemului de salarizare a sectorului public şi a sistemului de asigurări sociale. Nu toate aceste măsuri au fost în întregime implementate până în prezent, dar au fost făcuţi paşi importanţi în direcţia reducerii risipei, a fraudei şi a cheltuielilor ineficiente
• Prima dintre acestea, de 8%, va fi acordată începând cu 1 iunie 2012, iar a doua etapă de majorare va fi cel mai târziu în decembrie 2012.
• Fmi a cerut Guvernului să reanalizeze limitarea angajărilor în sistemul public după principiul o angajare la 7 posturi libere, pentru a o flexibiliza. ”Este clar însă că, în anumite zone, în sectorul public, este lipsă de personal calificat şi trebuie ca aceasta să fie acoperită. Poate avem nevoie de mai mulţi doctori şi mai puţine femei de serviciu, sau de mai mulţi economişti, dar mai puţini profesori, de exemplu”.

Fiscalitate

• În timp, nivelul contribuţiilor sociale trebuie redus gradual pentru România, pentru că în această clipă are un nivel punitiv, dar poţi face asta doar dacă ai resursele necesare şi dacă ăsta este lucrul cel mai bun de făcut cu banii respectivi.
• Trebuie întâi să calculezi câţi bani adiţionali vin din taxarea progresivă şi care sunt resursele din buget. Am avut o poziţie consecventă aici, aceea că resursele ridicate din sistemul de taxare şi decizia aparţine autorităţilor române. Dacă vor să utilizeze resursele suplimentare pentru a tăia contribuţiile sociale sau să ridice cheltuielile în anumite zone, este decizia lor .
• Cota unică de impozitare poate fi mai simplă şi mai uşor de administrat. Dar sunt anumite stimulente pe care taxare fixă le are pentru a atrage investiţii.Pe de altă parte, taxarea progresivă are avantajul de a avea efecte mai echitabile asupra distribuţiei veniturilor.
• Privind reducerea TVA ca principiu, în general,  FMI nu este pentru niveluri speciale pentru anumite produse. Asta duce la evaziune fiscală şi nu ajută sectoarele respective. Deci nu recomandăm reduceri de TVA în anumite domenii, sectoare sau produse, ca principiu.

Energie: preţuri şi „băieţi deştepţi”

• FMI şi Guvernul au convenit asupra etapei viitoare de ajustare la gazele naturale. S-au făcut eforturile pentru evitarea împovărării consumatorilor casnici vulnerabili prin implementarea treptată a schimbărilor şi mecanisme de protecţie a consumatorilor casnici. Sunt necesare ajustări pentru eficientizarea resurselor şi pentru producţia energetică, a producţiei de gaze, posibilă numai dacă se va liberaliza în următorii ani. Ajustarea va începe în a doua parte 2013 până în 2018. Vrem ca preţul gazelor să fi apropiat din preţul mediu din Europa, dar nu va ajunge la nivelul plătit pentru importurile din Rusia.
• Privind contractele încheiate cu Hidroelectrica, au fost negocieri între Ministerul Economiei şi companiile implicate. Au căzut de acord, companiile şi cei care au aceste contracte, cu o reducere substanţială ca volum şi ca preţ. Au acceptat.
• În urmă cu o săptămână, UE a anunţat ancheta privind aceste contracte. Dacă ancheta constată că aceşti titulari de contracte au primit ajutor de stat, va trebui să dea înapoi toată suma. Vor plăti şi o amendă în plus. Dacă ancheta va constata aşa ceva, ele sunt în pericol să plătească o grămadă de bani. Nu cred că negocierile vor evolua negativ, şi din acest motiv. Se va cere o îmbunătăţire a condiţiilor statului. Sper şi cred că ei vor coopera. Este de neconceput să aibă sute de milioane de euro avantaj la preţ în contracte cu statul şi este de neconceput ca ei să fie de acord în continuare cu asta.
• Ministerul Justiţiei a analizat care dintre contracte ar putea fi anulate şi care ar putea fi riscurile. Riscurile sunt mari şi ar fi mai bine ca ele să fie renegociate.

Problema eternă a companiilor de stat

• „Doar pentru că o companie este profitabilă nu înseamnă că este şi bine condusă. Multe companii sunt mai puţin profitabile din cauza risipei, corupţiei, ineficienţei. Nu s-au făcut progrese în asigurarea unui management eficient la companiile de stat. Sunt încercări de manipulare a procesului, prin persoane motivate politic. România nu îşi poate permite perpetuarea stării de fapt în companiile publice. Pentru ca investiţiile private să se facă, trebuie să existe un mediu de afaceri prielnic.
• FMI cere Guvernului ca până la finalul anului 2012 să se concentreze pe listarea pachetelor de acţiuni de la cele 6 companii mari din energie şi transporturi: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz şi oferte publice la Tarom şi CFR Marfă. FMI vrea şi privatizarea Oltchim, dare eforturile trebuie să se concentreze pe companiile cu şanse mai mari de reuşită.
• Arieratele au început din nou să crească. Este o consecinţă a presiunilor electorale legate de cheltuielile de capital. Este şi o manifestare a excesului de cerere din sistemul sanitar care depăşeste nivelul resurselor bugetare disponibile. Pentru a ţine cheltuielile sub control este necesară o auditare şi o monitorizare a bugetelor spitalelor. Durata plăţilor facturilor este foarte lungă şi trebuie scurtată, potrivit directivelor UE.
• Provocările sunt mai mari la nivelul întreprinderilor de stat. Progrese s-au realizat prin reducerea arieratelor, de 3% din PIB. Facturile restante sunt o piedică majoră în calea creşterii. Nici companiile care au datorii şi nici cele ale căror facturi nu sunt plătite nu dispun de bani pentru investiţii. Guvernul trebuie să găsească modalităţi de restructurare a unora dintre ele.
• Pentru ca arieratele să nu revină, vor fi necesare reforme în companii, adică implementare unei reforme fundamentale a întreprinderilor de stat este una dintre cele mai importante sarcini ale guvernului.
• Majoritatea ţintelor cantitative, cu excepţia a două, ambele referitoare la arieratele guvernamentale, au fost atinse şi am convenit, de asemenea, asupra politicilor care sunt necesare pentru a merge mai departe.
• Sunt dificultăţi în calcularea deficitului structural, dar ţinta de 3%, în conformitate cu metodologia ESA a Uniunii Europene, nu este pe structural, ci pe performanţă.