La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

România în Europa cercurilor concentrice: 4 experți – despre acces, obstacole, șanse

de Victor Bratu 26.3.2017

În preajma despărțirii de Marea Britanie, liderii Uniunii Europene au teoretizat pe margine viitorului comun al Europei.

Pe cât de clar este conceptul, pe atât de neclare sunt mijloacele de atingere a țelului propus.

Cristian Diaconescu, Daniel Dăianu, Aurelian Dochia și Dan Dungaciu, fiecare o autoritate în domeniul său de expertiză, analizează pentru cursdeguvernare.ro nunțele Declarației de la Roma și marja de manevră a României.

Cristian Diaconescu: Pericolul cel mare – accesul la fondurile europene

Se știa că Declarația de la Roma va fi una generică, care să nu antagonizeze anumite state, și se mai știe că discuțiile vor continua în următorii 2 ani. Tema lansată de Jean Claude Junker nu s-a încheiat la Roma, vor urma câteva dezbateri foarte importante, la nivel înalt.

După aceste reuniuni, la Consiliul European din iunie se va trage o primă concluzie, abia la Consiliul European de toamnă vom ști probabil ceva despre măsuri mai concrete. Trebuie spus însă cu claritate: va exista cu siguranță o diferențiere între state.

În ceea ce privește apărarea comună, clar vor intra în discuție politicile Zonei Schengen, în contextul nevoii de apărare a frontierelor externe. Una dintre întrebările care vor fi puse însă se referă la frontierele interne, vor rămâne ele deschise? Aici, România poate și ar trebui să își joace cartea.

Discutând de Schengen, aparent nu este nicio diferență între preocupările zonei de liberă circulație și NATO. Ambele au ca punct de maxim interes protejarea graniței de sud-est. Iar din acest punct de vedere, din nou, România poate juca pentru că nu putem avea un statul diferit în UE față de cel pe care îl avem în NATO.

Va mai exista o discuție referitoare la Zona Euro pentru că aceasta nu are în spate un sistem unic de decizie. Aici ar fi fost poate cel mai important proiect pentru România, dar văd că în plan intern nu există niciun interes.

Cred că printre subiectele ce vor fi abordate va fi și capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar la capitolul acesta suntem cel mai vulnerabili. Este foarte probabil să se modifice chestiuni legate de dreptul de decizie în alocarea fondurilor sau dreptul de alocare al acestora. Un exemplu: există state cu preocupări majore legate de protecția frontierelor, deci foarte probabil acestea vor avea prioritate în viitor la alocări specifice.

Pericolul cel mare legat de repartiția fondurilor europene este că unele state ar putea constata că, într-un domeniu, anumite alte state nu manifestă voință sau dorință de cooperare apropiată. Aici cred că ar fi absolut decent și responsabil ca Guvernul, Parlamentul și Președinția să colaboreze și să acționeze.

Daniel Dăianu: UE va supraviețui numai dacă acceptă ”cercuri concentrice”

Declarația de la Roma este un compromis- sunt lucruri spuse, lucruri implicite și lucruri nespuse. Retorica referitoare la unitate și solidaritate face parte din ceea ce a însemnat întotdeauna politica la Bruxelles, dar peste declarațiile politice trebuie să știm că în Europa viziunile sunt foarte diferite.

Dimensiunea principală a documentului este legată de securitate, acesta fiind domeniul cu cele mai puține diferențe, unde există chiar o înclinație spre integrare adâncă în domeniul Apărării.

Pare un strigăt general de teamă în legătură cu atacurile teroriste și cu imigrația, deci acesta este domeniul unde se poate coopera la modul larg. Restul cred că este mult mai complicat…

Marile probleme economice își au originea în fracturile din Zona Euro. Sigur, va urma o analiză, dar nu avem de ani de zile discuția asta? Europa nu are probleme din cauză că îi lipsesc politici fiscale unitare, ci din cauza transferurilor fiscale- aici nu sunt poziții conciliabile.

Sunt convins că Uniunea Europeană va supraviețui doar acceptând teoria ”cercurilor concentrice”, altfel…

Aurelian Dochia: Nici măcar Zona Euro nu poate avansa prea mult

Problemele economice ale Europei sunt foarte greu de armonizat politic. Este evident că găsirea unor soluții, din perspectiva celor declarate de liderii UE, la Roma,  ar presupune identificarea de compromisuri ce par să nu mai fie acceptabile la nivelul cetățenilor europeni.

Un exemplu: există o discuție mai veche, legată de Uniunea Bancară- dacă s-ar materializa, asta ar însemna ca Germania să își asume să plătească pentru o criză din, să zicem, Grecia. Iar în Germania există reticență la așa ceva. La fel se întâmplă cu Uniunea Fiscală. Cred că nici măcar la nivelul întregii Zone Euro nu se pot pune aceste probleme.

Mai cred că toată discuția e distorsionată pentru că Germania se situează într-o poziție confortabilă de ani de zile- sunt singurul stat care a făcut reforme consistente în anii 2000, ei atunci au ”strâns cureaua” și astăzi Germania este competitivă. Pentru cooperare economică profundă, alte state ar trebui să strângă azi cureaua, iar asta e greu de presupus cu actuala stare de spirit populară. Sunt convins că nici măcar la nivel restrâns, să îi luăm drept exemplu pe cei 4 care s-u întâlnit la Versailles- Germania, Franța, Italia și Spania, lucrurile nu pot fi împinse prea departe.

Din nefericire, cred că tendința va fi contrară așteptărilor Bruxelles-ului

Dan Dungaciu: Vom asista la integrarea industriei de apărare. De aici, probleme

Chestiunea securității și apărării comune va fi influențată de componenta politică. Asistăm practic la reluarea vechii idei, din 1954, a armatei comune europene- cancelarul Angela Merkel a reluat ideea, la fel șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Cred însă că aceasta va conduce în primul rând la o integrare a industriei de apărare.

Una dintre probleme o descoperim chiar în textul declarației, unde se afirmă: ”o Uniune hotărâtă să își consolideze securitatea și apărarea comune, inclusiv în cooperare și complementaritate cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”. Va exista deci o diferențiere față de tradiționala cooperarea a statelor europene în interiorul NATO.

Vorbeam de unificarea industriei de apărare, cu scopul clar ca Europa să își producă ce are nevoie la ea acasă. Iar România ar trebui să își articuleze industria specifică, atâta câtă a mai rămas, ca să nu rămână pe dinafară.

Pasul doi- cred că statelor europene li se va indica să facă achiziții din spatiul European- este important pentru România, pentru relația ei cu Statele Unite în chestiunea achizițiilor de tehnică militară, va fi o provocare cu miză politică importantă.

Apoi, este important cine intră în joc, cine decide, cine intră în cercul industriei de apărare europene…

O altă chestiune foarte importantă- ce se va întâmpla cu frontiera estică? În NATO lucrurile sunt foarte clare, dar pentru Europa e puțin diferit- in punct de vedere al migrației mai important e flancul sudic, iar influența Rusiei în Est pare să fie privită cu mai multă detașare în în centrul continentului…

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Iran a capturat o navă a Emiratelor Arabe Unite care traversa Golful Persic

Razvan Diaconu

Gardienii Revoluţiei din Iran au capturat luni, în Golful Persic, o navă din Emiratele Arabe Unite care transporta carburant, incident care probabil va amplifica tensiunile… Mai mult

Stiri

Negocieri dure pe proiectul bugetului multianual UE – Germania, Suedia și Olanda cer restricționarea cheltuielilor

Victor Bratu

Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să își revizuiască planurile de stimulare a creșterii economice și de combatere a schimbărilor climatice dacă nu ajunge rapid… Mai mult

Stiri

Presiunile pe scumpirea petrolului vor dura luni de zile după atacurile asupra instalațiilor saudite

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului este în curs de stabilizare, luni după amiază, la peste 8% mai sus față de cotația anterioară atacului de sâmbătă, care a scos… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă pentru desemnarea candidatului USR la Primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă din USR pentru desemnarea candidatului la Primăria Capitalei. Dacă va fi desemnat candidatul USR la PMB, Alianța formată… Mai mult

Stiri

Avocatului Poporului – listă de recomandări pentru creșterea siguranței în trafic

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a elaborat o serie de Recomandări prin care solicită Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române o serie de… Mai mult

Stiri

Românii, printre europenii care merg cel mai puțin cu trenul

Vladimir Ionescu

Românii se numără printre europenii care utilizează cel mai puțin trenul în scopul deplasării în interiorul țării – doar 4,7% din kilometrii parcurși cu un… Mai mult

Stiri

CIECH Soda România explică de ce e în pragul închiderii și care e aportul la economie al operatiunilor de până acum în România

Vladimir Ionescu

Mii de locuri de muncă și 445 milioane de lei valoare adăugată la PIB-ul României – acesta este impactul economic al singurului producător de sodă… Mai mult