La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Creșterea PIB continuă să scadă. Industria, la -2,7% ca volum pe T3 2019

INS a confirmat valoarea de 3% creștere economică pe trimestrul III 2019 și, implicit, traiectoria descendentă a acestui indicator pe parcursul anului în curs. De… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Contul curent la unsprezece luni, pe minus cu aproape zece miliarde de euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primele unsprezece luni ale anului în curs, un deficit de aproape zece miliarde de euro sau… Mai mult

14.01.2020

La obiect

Noiembrie 2019: salariul real, +10%, productivitatea muncii, -1%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2019 a fost de 5.196 lei, cu 2,1% mai mare faţă de luna… Mai mult

13.01.2020

Cronicile

România în Europa cercurilor concentrice: 4 experți – despre acces, obstacole, șanse

de Victor Bratu 26.3.2017

În preajma despărțirii de Marea Britanie, liderii Uniunii Europene au teoretizat pe margine viitorului comun al Europei.

Pe cât de clar este conceptul, pe atât de neclare sunt mijloacele de atingere a țelului propus.

Cristian Diaconescu, Daniel Dăianu, Aurelian Dochia și Dan Dungaciu, fiecare o autoritate în domeniul său de expertiză, analizează pentru cursdeguvernare.ro nunțele Declarației de la Roma și marja de manevră a României.

Cristian Diaconescu: Pericolul cel mare – accesul la fondurile europene

Se știa că Declarația de la Roma va fi una generică, care să nu antagonizeze anumite state, și se mai știe că discuțiile vor continua în următorii 2 ani. Tema lansată de Jean Claude Junker nu s-a încheiat la Roma, vor urma câteva dezbateri foarte importante, la nivel înalt.

După aceste reuniuni, la Consiliul European din iunie se va trage o primă concluzie, abia la Consiliul European de toamnă vom ști probabil ceva despre măsuri mai concrete. Trebuie spus însă cu claritate: va exista cu siguranță o diferențiere între state.

În ceea ce privește apărarea comună, clar vor intra în discuție politicile Zonei Schengen, în contextul nevoii de apărare a frontierelor externe. Una dintre întrebările care vor fi puse însă se referă la frontierele interne, vor rămâne ele deschise? Aici, România poate și ar trebui să își joace cartea.

Discutând de Schengen, aparent nu este nicio diferență între preocupările zonei de liberă circulație și NATO. Ambele au ca punct de maxim interes protejarea graniței de sud-est. Iar din acest punct de vedere, din nou, România poate juca pentru că nu putem avea un statul diferit în UE față de cel pe care îl avem în NATO.

Va mai exista o discuție referitoare la Zona Euro pentru că aceasta nu are în spate un sistem unic de decizie. Aici ar fi fost poate cel mai important proiect pentru România, dar văd că în plan intern nu există niciun interes.

Cred că printre subiectele ce vor fi abordate va fi și capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar la capitolul acesta suntem cel mai vulnerabili. Este foarte probabil să se modifice chestiuni legate de dreptul de decizie în alocarea fondurilor sau dreptul de alocare al acestora. Un exemplu: există state cu preocupări majore legate de protecția frontierelor, deci foarte probabil acestea vor avea prioritate în viitor la alocări specifice.

Pericolul cel mare legat de repartiția fondurilor europene este că unele state ar putea constata că, într-un domeniu, anumite alte state nu manifestă voință sau dorință de cooperare apropiată. Aici cred că ar fi absolut decent și responsabil ca Guvernul, Parlamentul și Președinția să colaboreze și să acționeze.

Daniel Dăianu: UE va supraviețui numai dacă acceptă ”cercuri concentrice”

Declarația de la Roma este un compromis- sunt lucruri spuse, lucruri implicite și lucruri nespuse. Retorica referitoare la unitate și solidaritate face parte din ceea ce a însemnat întotdeauna politica la Bruxelles, dar peste declarațiile politice trebuie să știm că în Europa viziunile sunt foarte diferite.

Dimensiunea principală a documentului este legată de securitate, acesta fiind domeniul cu cele mai puține diferențe, unde există chiar o înclinație spre integrare adâncă în domeniul Apărării.

Pare un strigăt general de teamă în legătură cu atacurile teroriste și cu imigrația, deci acesta este domeniul unde se poate coopera la modul larg. Restul cred că este mult mai complicat…

Marile probleme economice își au originea în fracturile din Zona Euro. Sigur, va urma o analiză, dar nu avem de ani de zile discuția asta? Europa nu are probleme din cauză că îi lipsesc politici fiscale unitare, ci din cauza transferurilor fiscale- aici nu sunt poziții conciliabile.

Sunt convins că Uniunea Europeană va supraviețui doar acceptând teoria ”cercurilor concentrice”, altfel…

Aurelian Dochia: Nici măcar Zona Euro nu poate avansa prea mult

Problemele economice ale Europei sunt foarte greu de armonizat politic. Este evident că găsirea unor soluții, din perspectiva celor declarate de liderii UE, la Roma,  ar presupune identificarea de compromisuri ce par să nu mai fie acceptabile la nivelul cetățenilor europeni.

Un exemplu: există o discuție mai veche, legată de Uniunea Bancară- dacă s-ar materializa, asta ar însemna ca Germania să își asume să plătească pentru o criză din, să zicem, Grecia. Iar în Germania există reticență la așa ceva. La fel se întâmplă cu Uniunea Fiscală. Cred că nici măcar la nivelul întregii Zone Euro nu se pot pune aceste probleme.

Mai cred că toată discuția e distorsionată pentru că Germania se situează într-o poziție confortabilă de ani de zile- sunt singurul stat care a făcut reforme consistente în anii 2000, ei atunci au ”strâns cureaua” și astăzi Germania este competitivă. Pentru cooperare economică profundă, alte state ar trebui să strângă azi cureaua, iar asta e greu de presupus cu actuala stare de spirit populară. Sunt convins că nici măcar la nivel restrâns, să îi luăm drept exemplu pe cei 4 care s-u întâlnit la Versailles- Germania, Franța, Italia și Spania, lucrurile nu pot fi împinse prea departe.

Din nefericire, cred că tendința va fi contrară așteptărilor Bruxelles-ului

Dan Dungaciu: Vom asista la integrarea industriei de apărare. De aici, probleme

Chestiunea securității și apărării comune va fi influențată de componenta politică. Asistăm practic la reluarea vechii idei, din 1954, a armatei comune europene- cancelarul Angela Merkel a reluat ideea, la fel șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Cred însă că aceasta va conduce în primul rând la o integrare a industriei de apărare.

Una dintre probleme o descoperim chiar în textul declarației, unde se afirmă: ”o Uniune hotărâtă să își consolideze securitatea și apărarea comune, inclusiv în cooperare și complementaritate cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”. Va exista deci o diferențiere față de tradiționala cooperarea a statelor europene în interiorul NATO.

Vorbeam de unificarea industriei de apărare, cu scopul clar ca Europa să își producă ce are nevoie la ea acasă. Iar România ar trebui să își articuleze industria specifică, atâta câtă a mai rămas, ca să nu rămână pe dinafară.

Pasul doi- cred că statelor europene li se va indica să facă achiziții din spatiul European- este important pentru România, pentru relația ei cu Statele Unite în chestiunea achizițiilor de tehnică militară, va fi o provocare cu miză politică importantă.

Apoi, este important cine intră în joc, cine decide, cine intră în cercul industriei de apărare europene…

O altă chestiune foarte importantă- ce se va întâmpla cu frontiera estică? În NATO lucrurile sunt foarte clare, dar pentru Europa e puțin diferit- in punct de vedere al migrației mai important e flancul sudic, iar influența Rusiei în Est pare să fie privită cu mai multă detașare în în centrul continentului…

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

România va înființa, cu fonduri europene, un Institut Național de Genomică

Vladimir Ionescu

România va avea un Institut Naţional de Genomică, ce va permite României să progreseze în domeniul geneticii umane, a anunţat vineri ministrul Fondurilor Europene, Marcel… Mai mult

Europa

Compania poloneză Lot achiziționează firma germană Thomas Cook Condor – 140 de aeronave în dotare și vor mai comanda 30

Iulian Soare

Compania aeriană poloneză LOT a achiziționat firma germană Thomas Cook Condor, creând un grup de aviație ce transportă peste 20 de milioane de pasageri pe… Mai mult

Stiri

Bogdan Aurescu: 54% din personalul din serviciul exterior al MAE era detaşat, la preluarea mandatului

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat la Digi 24 că 54% din personalul din serviciul exterior al MAE era detaşat, în noiembrie 2019, când… Mai mult

Europa

Bulgaria expulzează doi diplomați ruși acuzați de spionaj

Iulian Soare

Ministrul de externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva (foto), a anunțat iminenta convocare a ambasadorului Rusiei la Sofia și decizie de a expulza doi diplomați ruși… Mai mult

Stiri

Ziua Unirii, Iași / Klaus Iohannis pledează din nou pentru anticipate, Ludovic Orban asigură că autostrada Unirii se va face

Razvan Diaconu

În comparație cu alte vizite făcute în oraș de-a lungul timpului, președintele Iohannis nu a mai fost întâmpinat la Iași doar cu urale. Mulțimea adunată… Mai mult

Europa

George Soros – 1 miliard dolari pentru o nouă rețea de universități. SNSPA spune că a fost invitată în proiect

Iulian Soare

Miliardarul George Soros (89 de ani), a anunțat joi, la Davos, că va investi un miliard de dolari pentru a finanţa o nouă reţea globală… Mai mult

Stiri

Corina Crețu: Se vor pierde foarte mulți bani europeni anul acesta, ceea ce nu ajută în negocierile de viitor

Razvan Diaconu

Corina Creţu, fost comisar european și, în acest moment, europarlamentar, confirmă ideea că România va pierde o mare parte din fondurile pentru infrastructură alocate din… Mai mult