fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

România în Europa cercurilor concentrice: 4 experți – despre acces, obstacole, șanse

de Victor Bratu 26.3.2017

În preajma despărțirii de Marea Britanie, liderii Uniunii Europene au teoretizat pe margine viitorului comun al Europei.

Pe cât de clar este conceptul, pe atât de neclare sunt mijloacele de atingere a țelului propus.

Cristian Diaconescu, Daniel Dăianu, Aurelian Dochia și Dan Dungaciu, fiecare o autoritate în domeniul său de expertiză, analizează pentru cursdeguvernare.ro nunțele Declarației de la Roma și marja de manevră a României.

Cristian Diaconescu: Pericolul cel mare – accesul la fondurile europene

Se știa că Declarația de la Roma va fi una generică, care să nu antagonizeze anumite state, și se mai știe că discuțiile vor continua în următorii 2 ani. Tema lansată de Jean Claude Junker nu s-a încheiat la Roma, vor urma câteva dezbateri foarte importante, la nivel înalt.

După aceste reuniuni, la Consiliul European din iunie se va trage o primă concluzie, abia la Consiliul European de toamnă vom ști probabil ceva despre măsuri mai concrete. Trebuie spus însă cu claritate: va exista cu siguranță o diferențiere între state.

În ceea ce privește apărarea comună, clar vor intra în discuție politicile Zonei Schengen, în contextul nevoii de apărare a frontierelor externe. Una dintre întrebările care vor fi puse însă se referă la frontierele interne, vor rămâne ele deschise? Aici, România poate și ar trebui să își joace cartea.

Discutând de Schengen, aparent nu este nicio diferență între preocupările zonei de liberă circulație și NATO. Ambele au ca punct de maxim interes protejarea graniței de sud-est. Iar din acest punct de vedere, din nou, România poate juca pentru că nu putem avea un statul diferit în UE față de cel pe care îl avem în NATO.

Va mai exista o discuție referitoare la Zona Euro pentru că aceasta nu are în spate un sistem unic de decizie. Aici ar fi fost poate cel mai important proiect pentru România, dar văd că în plan intern nu există niciun interes.

Cred că printre subiectele ce vor fi abordate va fi și capacitatea de absorbție a fondurilor europene, iar la capitolul acesta suntem cel mai vulnerabili. Este foarte probabil să se modifice chestiuni legate de dreptul de decizie în alocarea fondurilor sau dreptul de alocare al acestora. Un exemplu: există state cu preocupări majore legate de protecția frontierelor, deci foarte probabil acestea vor avea prioritate în viitor la alocări specifice.

Pericolul cel mare legat de repartiția fondurilor europene este că unele state ar putea constata că, într-un domeniu, anumite alte state nu manifestă voință sau dorință de cooperare apropiată. Aici cred că ar fi absolut decent și responsabil ca Guvernul, Parlamentul și Președinția să colaboreze și să acționeze.

Daniel Dăianu: UE va supraviețui numai dacă acceptă ”cercuri concentrice”

Declarația de la Roma este un compromis- sunt lucruri spuse, lucruri implicite și lucruri nespuse. Retorica referitoare la unitate și solidaritate face parte din ceea ce a însemnat întotdeauna politica la Bruxelles, dar peste declarațiile politice trebuie să știm că în Europa viziunile sunt foarte diferite.

Dimensiunea principală a documentului este legată de securitate, acesta fiind domeniul cu cele mai puține diferențe, unde există chiar o înclinație spre integrare adâncă în domeniul Apărării.

Pare un strigăt general de teamă în legătură cu atacurile teroriste și cu imigrația, deci acesta este domeniul unde se poate coopera la modul larg. Restul cred că este mult mai complicat…

Marile probleme economice își au originea în fracturile din Zona Euro. Sigur, va urma o analiză, dar nu avem de ani de zile discuția asta? Europa nu are probleme din cauză că îi lipsesc politici fiscale unitare, ci din cauza transferurilor fiscale- aici nu sunt poziții conciliabile.

Sunt convins că Uniunea Europeană va supraviețui doar acceptând teoria ”cercurilor concentrice”, altfel…

Aurelian Dochia: Nici măcar Zona Euro nu poate avansa prea mult

Problemele economice ale Europei sunt foarte greu de armonizat politic. Este evident că găsirea unor soluții, din perspectiva celor declarate de liderii UE, la Roma,  ar presupune identificarea de compromisuri ce par să nu mai fie acceptabile la nivelul cetățenilor europeni.

Un exemplu: există o discuție mai veche, legată de Uniunea Bancară- dacă s-ar materializa, asta ar însemna ca Germania să își asume să plătească pentru o criză din, să zicem, Grecia. Iar în Germania există reticență la așa ceva. La fel se întâmplă cu Uniunea Fiscală. Cred că nici măcar la nivelul întregii Zone Euro nu se pot pune aceste probleme.

Mai cred că toată discuția e distorsionată pentru că Germania se situează într-o poziție confortabilă de ani de zile- sunt singurul stat care a făcut reforme consistente în anii 2000, ei atunci au ”strâns cureaua” și astăzi Germania este competitivă. Pentru cooperare economică profundă, alte state ar trebui să strângă azi cureaua, iar asta e greu de presupus cu actuala stare de spirit populară. Sunt convins că nici măcar la nivel restrâns, să îi luăm drept exemplu pe cei 4 care s-u întâlnit la Versailles- Germania, Franța, Italia și Spania, lucrurile nu pot fi împinse prea departe.

Din nefericire, cred că tendința va fi contrară așteptărilor Bruxelles-ului

Dan Dungaciu: Vom asista la integrarea industriei de apărare. De aici, probleme

Chestiunea securității și apărării comune va fi influențată de componenta politică. Asistăm practic la reluarea vechii idei, din 1954, a armatei comune europene- cancelarul Angela Merkel a reluat ideea, la fel șefa diplomației europene, Federica Mogherini. Cred însă că aceasta va conduce în primul rând la o integrare a industriei de apărare.

Una dintre probleme o descoperim chiar în textul declarației, unde se afirmă: ”o Uniune hotărâtă să își consolideze securitatea și apărarea comune, inclusiv în cooperare și complementaritate cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”. Va exista deci o diferențiere față de tradiționala cooperarea a statelor europene în interiorul NATO.

Vorbeam de unificarea industriei de apărare, cu scopul clar ca Europa să își producă ce are nevoie la ea acasă. Iar România ar trebui să își articuleze industria specifică, atâta câtă a mai rămas, ca să nu rămână pe dinafară.

Pasul doi- cred că statelor europene li se va indica să facă achiziții din spatiul European- este important pentru România, pentru relația ei cu Statele Unite în chestiunea achizițiilor de tehnică militară, va fi o provocare cu miză politică importantă.

Apoi, este important cine intră în joc, cine decide, cine intră în cercul industriei de apărare europene…

O altă chestiune foarte importantă- ce se va întâmpla cu frontiera estică? În NATO lucrurile sunt foarte clare, dar pentru Europa e puțin diferit- in punct de vedere al migrației mai important e flancul sudic, iar influența Rusiei în Est pare să fie privită cu mai multă detașare în în centrul continentului…

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult

Europa

Spania / Prăbușire a sectorului ce contribuie cu 12% la PIB: aproape 98% mai puțini turiști străini în iulie, față de anul trecut

Iulian Soare

Numărul de turiști străini în Spania a fost în iulie a fost similar celui din iunie, de 204.926, cu aproape 98%, comparativ cu aceeași lună… Mai mult