România a cerut luni seara activarea mecanismului european de protecție civilă, pentru a procura din statele membre imunoglobulina necesară supraviețuirii a mii de bonavi.
Activarea acestui mecanism înseamnă introducerea solicitării de doze de imunoglobulină în sistemul electronic al mecanismului de protecţie civilă, iar statele partenere pot răspunde imediat anunțând eventualele cantităţi pe care le pot disponibiliza și trimite urgent în România.
La Ministerul Sănătății s-a formai un comitet de criză care va urmări continuu reacția în sistem, pentru a stabili imediat legătura cu cei care vor putea oferi imunoglobulină.
„În luna februarie nu am putut asigura cantitatea necesară, iar pentru luna martie, deşi am avut promisiuni din partea distribuitorilor, am aflat în cursul serii de sâmbătă că nu vor putea asigura nici măcar o fiolă.
Avem nevoie de un stoc tampon pentru o lună de zile, pentru că vom relua discuţiile cu distribuitorii şi cu producătorii, având în vedere că statul român le-a întins o mână, în sensul că taxa clawback a fost suspendată pe o perioadă de 2 ani de zile pentru aceste produse. Avem bani în buget la UNIFARM pentru aceste achiziţii şi eu cred că viaţa bolnavilor este nepreţuită. Sunt banii statului român prin compania de distribuţie UNIFARM”, a declarat ministrul Sorina Pintea.
Este prima oară când țara noastră activează acest mecanism. În 2015, autoritățile au refuzat acest lucru în cazul incendiului de la Club Colectiv, susținând că au toate materialele necesare tratării răniților. Ulterior, guvernanții s-au justificat spunând că mecanismul european de protecție nu poate fi folosit pentru astfel de nevoi.
Criza imunoglobulinei, negată până la primul deces
Imunoglobulina este o substanţă obţinută din plasma sanguină umană, care conține anticorpi și este indispensabilă pacienților cu imunodeficiențe și afecțiuni autoimune, al căror organism nu se poate apăra în lipsa acestor produse.
Criza a început în vara anului trecut, după ce Guvernul PSD – ALDE a eliminat lista medicamentelor esențiale.
Medicamentele de pe această listă (instituită în 2016, în mandatul ministrului Vlad Voiculescu, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale de Sănătate), introducea o metodă diferită de calcul a preţului pentru anumite produse (esențiale în tratarea bolilor de inimă, cancerului, bolnavilor cu imunodeficiențe etc.), tocmai pentru ca ele să nu mai dispară din spitalele românești.
Fostul ministru Florian Bodog a negat existența crizei de imunoglobulină până în decembrie, când o femeie de 69 de ani a murit la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia, din cauza lipsei medicamentului.
Suspendarea taxei clawback nu a rezolvat criza, dar a crescut profiturile industriei
Pe 15 decembrie, Guvernul a aprobat o OUG prin care a suspendat pentru doi ani taxa clawback, în cazul imunoglobulinei și a produselor din plasmă.
“Astfel, vor fi evitate pe viitor situațiile cauzate de lipsa de pe piață a disponibilității acestor medicamente, situaţii care au impact direct asupra sănătății publice”, menționa atunci atunci un comunicat al Ministerului Sănătății.
Jurnalista Paula Rusu scria săptămâna trecută că măsura nu i-a determinat pe producătorii de imunoglobulină să aducă aceste medicamente, deși profiturilor lor au crescut semnificativ la vânzarea celorlalte produse din plasmă:
„Cei mai puternici jucători de pe piața acestor medicamente după ce au obținut să nu mai plătească taxa către statul român, nu au mai adus in România nicio fiolă de imunoglobulină, doar alte derivate din plasmă. Asta înseamnă că profiturile lor au crescut cu 20 la sută pentru toate produsele din plasmă pe care ni le vând, dar nu aduc ceea ce ne lipsește: imunoglobulină”, scria Paula Rusu pe blogul său.
