La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

România coboară pe ultimul loc în clasamentul bunăstării țărilor UE. Consumul individual efectiv – măsură a nivelului de trai

de Marin Pana 20.6.2013

România a trecut pe ultimul loc în clasamentul european al nivelului de trai, în varianta consumului individual efectiv (AIC), potrivit datelor pe anul 2012 comunicate de Eurostat. În varianta clasică de urmărire a nivelului de trai, care măsoară PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am menținut pe penultima poziție, înaintea Bulgariei.

Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă pleacă de la bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai fidel nivelul de trai.

Diferenţele apar din faptul că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă foarte mult de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a nivelului de trai poate suferi inversiuni importante. Am păstrat și valorile din 2010 și 2011, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani.

România s-a încadrat în grupul statelor care au înregistrat majorări atât la nivelul PIB/locuitor cât și al AIC/locuitor, alături de Germania, Austria, Slovacia, Suedia, Finlanda, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia. Cu toate acestea, rimtl mai rapid de reștere a AIC în Bulgaria ne-a trimis pe ultimul loc.

Cea mai mare diferență între indicatorii PIB/locuitor și AIC se manifestă în cazul Irlandei, țară aflată în top după PIB dar sub media europeană la consumul individual efectiv. Dintre marile economii ale zonei euro, Italia, al doilea mare partener comercial al României, a coborât anul trecut sub media UE la ambii indicatori de nivel de trai.

Situată conjunctural încă peste media europeană în anul 2010, Grecia a cunoscut cea mai dramatică reducere a nivelului de trai, deși acesta rămâne relativ ridicat în termeni de consum față de producția efectiv realizată. La fel și Cipru, deși diferența este mai mică. Prin contrast, Spania și-a menținut mai bine echilibrele, cu un consum real situat sub cel dat de nivelul PIB.

Foarte interesantă este inversiunea între Cehia și Slovacia. Separați din același stat în anii 90, cehii stau semnificativ mai bine decât slovacii la nivel de PIB dar, în realitate, o duc ceva mai greu. De remarcat și revenirea rapidă din criză a celor trei țări baltice, mult atenuată, însă, pentru Estonia, care a aderat în 2011 la zona euro.

În regiunea noastră și cu același regim valutar, două țări cu economii comparabile și foste colege de bloc estic, Polonia și Ungaria, au același nivel al PIB/locuitor față de media europeană ( după ajustarea cu nivelul prețurilor). Cu toate acestea, în Polonia se trăiește efectiv mult mai bine decât în Ungaria.

Deocamdată, la noi nu există mari discrepanțe la nivelul celor doi indicatori amintiți mai sus. Totuși, inversiunea petrecută în premieră cu Bulgaria, ar trebui să ne dea de gândit. Pentru a folosi ambele instrumente statistice și pentru a aprecia mai bine evoluția nivelului de trai, dincolo de atenția îndreptată exclusiv asupra PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.6.2013

5 comentarii

  1. Stefan Nicolescu
    21.6.2013, 9:00 am

    Era normal sa o “dam in bara”, deoarece politica economico-financiara a fost si este gresita, prin prisma principilor folosite. MAREA GRESEALA GENERALA ESTE LIPSA INVESTITILOR REALE si A LOCURILOR de MUNCA REALE in FIECARE JUDET din Romania, in toate domenile, cel putin importante cum ar fi: agricultura (ecologica), infrastructura de toate tipurile, sanatatea-educatia-cercetarea. Dupa acea avem o serie de alte greseli PRIMA GRESEALA este ca nu folosim ca principiu de baza, PRINCIPIUL PUTERII de CUMPARARE in politica de calcul a salarilor, pensilor, a veniturilor in general, precum si a D.a.E. in Sistemul Bancar Romanesc (unde e dezastru national si social). A DOUA GRESEALA este lipsa unei Legi a Salarizarii care sa aiba la baza PRINCIPIUL IERARHIZARII OBIECTIVE si REALE, in functie de importanta meseriei, profesiei si a necesitatii in plan social, adica un medic este cel putin la fel de important ca un manager (ciudat) de prin vreo companie de Stat. A TREIA GRESEALA, este ca NU APLICAM PRINCIPIUL “CAT MAI PUTIN, DE LA CAT MAI MULTI”, in DOMENIUL FISCAL si aici este si un exemplu: TREBUIE sa trecem de la COTA UNICA, de 16%, LA COTA UNICA MEDIE,de 16%, adica, IMPARTIREA nivelelor de salarizare (venituri) in 3 categori: Prima GRUPA, salarile mici cu o cota de impozitare de 8%, a Doua GRUPA, salarile medii cu o cota de impozitare, de 16% si grupa salarilor mari cu o cota de impozitare, de 24%. Concomitent, TREBUIE sa APLICAM, incepand cu anul 2014, din 6 in 6 luni: SCADEREA T.V.A.-ului de la 24% la 19%, ulterior sa APLICAM SCADEREA C.A.S.-ului ANGAJAT-ANGAJATOR cu maximul posibil si apoi INTRODUCEREA T.V.A.-ului de 5, 7, sau 9% PENTRU PRODUSELE ALIMENTARE de BAZA.

    • Florin Clocotici
      21.6.2013, 9:46 am

      Sunteti extrem de amuzant d-le Nicolescu. Principala cauza a prabusirii comunismului a fost lipsa de eficienta economica. Aceasta lipsa de eficienta a fost propagata in continuare in economie, camuflata sub pseudoprivatizari, privatizari catre monopoluri externe(monopolul este cauza principala a dezeficientizarii unei economii, desi uneori este o consecinta a dezvoltarii istorice a respectivei economii, alteori o necesitate). Aceasta lipsa de eficienta, chiar cronica si inerenta, a facut ca sa nu existe investitori. Lozinci precum “Nu ne vindem tara”, “Moarte intelectualilor”( chiar la inceputul Economiei Bazate pe Cunoastere – acronimul in eng. KBE) au facut clar investitorilor seriosi ce inseamna asta. Am avut ocazia sa vorbesc cu un avocat care mi-a spus ca in perioada anilor 2000-2004, doi investitori germani au dorit sa faca un parc de energie solara, cred in sudul Dobrogei. Consultantul lor i-a pus in legatura cu un parlamentar, care le-a spus de la obraz si fara rushine, ca ii costa 1 milion de euro, si o sa aiba O LEGE SPECIAL PENTRU AFACEREA LOR!!! Va place sau nu, aveu un stat MAFIOT, cu un PLAGIATOR in frunte, si orice investitor serios se asigura de trei ori inainte de a investi in Romania. In rest, tot ce spuneti dvs este pura teorie, fara nici un fel de legatura cu situatia efectiva din realitate, va citez: “LIPSA INVESTITILOR REALE”, am explicat deja cauza, “PRINCIPIUL PUTERII de CUMPARARE” – va inselati amarnic, principiul este folosit foarte clar: clasa politica are nevoie de votanti cu putere MICA de cumparare, care sa stea cu mana intinsa la stat; “lipsa unei Legi a Salarizarii care sa aiba la baza PRINCIPIUL IERARHIZARII OBIECTIVE si REALE” – atata vreme cat nu exista o economie eficienta, legea salarizarii reglementeaza NIMIC; “NU APLICAM PRINCIPIUL “CAT MAI PUTIN, DE LA CAT MAI MULTI”, in DOMENIUL FISCAL” – scapati din vedere faptul ca, datorita neimpozitarii averilor, statul supraimpoziteaza munca, iar aceasta se refugiaza in nuante de negru/gri, si parlamentarii nu se vor autoimpozita, deci statul este destinat falimentului; restul masurilor propuse de dvs sunt detalii, scaderea supraimpozitelor pe munca nu va duce decat la grabirea falimentului.

      • octavescu
        21.6.2013, 2:32 pm

        dle.Clocotici, comunismul : lipsa de eficienta economica ziceti dvs.;

        -in raport cu cine? in raport cu ce?
        -de ce nu a devenit automat ‘eficienta’ economia doar prin schimbarea sistemului?

        vaz ca PIB-ul Romaniei a tot coborat din 90 incoace la nivelul anilor 60′ (in preturi comparate);o fi tot din cauza ‘comunismului’/’dictatoruylui’ ori din cauza lui I.L.Caragiale al carui cosmar pus in gura unui personaj era ‘o sa ne intreaca bulgarii’ ?

        • Florin Clocotici
          22.6.2013, 1:36 pm

          In raport cu ce doriti dumneavoastra. Cand Hrusciov a anuntat mandru in anii 20 ca URSS a depasit la indicii economici SUA, mintea cu o mare nerusinare – dupa desecretizarea arhivelor sovietice, s-a vazut clar. Dar asta este doar un detaliu semnificativ. Esentialul a fost spus de Scoala de la Viena – von Mises si ceilalti – care au aratat ca o economie de comanda este o ineptie economica, pretul se stabileste de catre piata.
          Cat despre economistii comunisti, insasi alaturarea de termeni este un oximoron.

          • octavescu
            23.6.2013, 2:30 pm

            nu gasesc elocvent ori actual exemplul dat de dvs.; as fi preferat un altul, mai la indemana,ceva ne izbeste privirea daca ne uitam in jurul nostru prin contrast cu ‘economia socialista’.

            dar daca tot vorbim despre ‘oximoron’, iata cativa mai prin preajma zic eu:
            economist roman,invatamant superior economic romanesc,
            manager ‘de stat’ orifunctionar guvernamental roman, samd.

            in fond, habitatul nostru e tara in care a falimentat 1/2bucata hidrocentrala!

Lăsați un comentariu


Stiri

Creșterea economică a României în 2020 va fi 4,1%, ca în 2019 – estimare Comisia Națională de Prognoză

Adrian N Ionescu

Comisia Națională de Prognoză și Statistică (CNSP) vede o creștere economică reală de 4,1% în 2020, ca aceea estimată pentru anul trecut, chiar dacă avertizează,… Mai mult

Stiri

Nicolae Istudor a fost reales Rector al ASE

Vladimir Ionescu

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București și-a votat Rectorul pentru perioada 2020-2024, în funcție fiind reales profesor universitar doctor Nicolae Istudor. Potrivit… Mai mult

Stiri

Covid-19 – Banca Mondială: O creștere economică globală sub 2,5% – insuficientă pentru țările în curs de dezvoltare

Adrian N Ionescu

Ritmul de creştere al economiei mondiale ar putea fi mai mic de 2,5% în primul semestru din 2020, cât prevăzuse anterior Banca Mondială, potrivit estimării… Mai mult

Stiri

Pneumolog / Grijă, dar nu panică la coronavirus: Gripa a ucis 61.000 de oameni în 2018 și 2019

Vladimir Ionescu

Epidemia de coronavirus, ce a ajuns în Europa, îi îngrijorează în mod firesc pe români, însă nu trebuie creată panică, a declarat la Digi24 Gilda… Mai mult

Stiri

Propunere AAF: Reducere la 1% a impozitului pe câştigurile din fondurile mutuale, pentru atragerea de resurse

Adrian N Ionescu

Ponderea normală a activelor fondurilor mutuale în produsul intern brut (PIB) al României ar trebui să fie dublă faţă de nivelul actual „foarte mic”, de… Mai mult

Stiri

Premierul Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, președintele Iohannis convoacă noi consultări pentru o nouă nominalizare

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că invită partidele parlamentare la o nouă rundă de consultări politice pentru formarea unui nou guvern. Consultările încep miercuri,… Mai mult

Stiri

Deficit bugetar de 0,04% din PIB în ianuarie

Vladimir Ionescu

Veniturile bugetului general consolidat au crescut în ianuarie 2020 cu 7% față de aceeaşi lună a anului trecut, la 27,5 miliarde de lei, în linie… Mai mult