Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

România coboară pe ultimul loc în clasamentul bunăstării țărilor UE. Consumul individual efectiv – măsură a nivelului de trai

de Marin Pana 20.6.2013

România a trecut pe ultimul loc în clasamentul european al nivelului de trai, în varianta consumului individual efectiv (AIC), potrivit datelor pe anul 2012 comunicate de Eurostat. În varianta clasică de urmărire a nivelului de trai, care măsoară PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am menținut pe penultima poziție, înaintea Bulgariei.

Consumul individual efectiv, precurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă pleacă de la bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai fidel nivelul de trai.

Diferenţele apar din faptul că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă foarte mult de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a nivelului de trai poate suferi inversiuni importante. Am păstrat și valorile din 2010 și 2011, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani.

România s-a încadrat în grupul statelor care au înregistrat majorări atât la nivelul PIB/locuitor cât și al AIC/locuitor, alături de Germania, Austria, Slovacia, Suedia, Finlanda, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania și Letonia. Cu toate acestea, rimtl mai rapid de reștere a AIC în Bulgaria ne-a trimis pe ultimul loc.

Cea mai mare diferență între indicatorii PIB/locuitor și AIC se manifestă în cazul Irlandei, țară aflată în top după PIB dar sub media europeană la consumul individual efectiv. Dintre marile economii ale zonei euro, Italia, al doilea mare partener comercial al României, a coborât anul trecut sub media UE la ambii indicatori de nivel de trai.

Situată conjunctural încă peste media europeană în anul 2010, Grecia a cunoscut cea mai dramatică reducere a nivelului de trai, deși acesta rămâne relativ ridicat în termeni de consum față de producția efectiv realizată. La fel și Cipru, deși diferența este mai mică. Prin contrast, Spania și-a menținut mai bine echilibrele, cu un consum real situat sub cel dat de nivelul PIB.

Foarte interesantă este inversiunea între Cehia și Slovacia. Separați din același stat în anii 90, cehii stau semnificativ mai bine decât slovacii la nivel de PIB dar, în realitate, o duc ceva mai greu. De remarcat și revenirea rapidă din criză a celor trei țări baltice, mult atenuată, însă, pentru Estonia, care a aderat în 2011 la zona euro.

În regiunea noastră și cu același regim valutar, două țări cu economii comparabile și foste colege de bloc estic, Polonia și Ungaria, au același nivel al PIB/locuitor față de media europeană ( după ajustarea cu nivelul prețurilor). Cu toate acestea, în Polonia se trăiește efectiv mult mai bine decât în Ungaria.

Deocamdată, la noi nu există mari discrepanțe la nivelul celor doi indicatori amintiți mai sus. Totuși, inversiunea petrecută în premieră cu Bulgaria, ar trebui să ne dea de gândit. Pentru a folosi ambele instrumente statistice și pentru a aprecia mai bine evoluția nivelului de trai, dincolo de atenția îndreptată exclusiv asupra PIB.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.6.2013

5 comentarii

  1. Stefan Nicolescu
    21.6.2013, 9:00 am

    Era normal sa o “dam in bara”, deoarece politica economico-financiara a fost si este gresita, prin prisma principilor folosite. MAREA GRESEALA GENERALA ESTE LIPSA INVESTITILOR REALE si A LOCURILOR de MUNCA REALE in FIECARE JUDET din Romania, in toate domenile, cel putin importante cum ar fi: agricultura (ecologica), infrastructura de toate tipurile, sanatatea-educatia-cercetarea. Dupa acea avem o serie de alte greseli PRIMA GRESEALA este ca nu folosim ca principiu de baza, PRINCIPIUL PUTERII de CUMPARARE in politica de calcul a salarilor, pensilor, a veniturilor in general, precum si a D.a.E. in Sistemul Bancar Romanesc (unde e dezastru national si social). A DOUA GRESEALA este lipsa unei Legi a Salarizarii care sa aiba la baza PRINCIPIUL IERARHIZARII OBIECTIVE si REALE, in functie de importanta meseriei, profesiei si a necesitatii in plan social, adica un medic este cel putin la fel de important ca un manager (ciudat) de prin vreo companie de Stat. A TREIA GRESEALA, este ca NU APLICAM PRINCIPIUL “CAT MAI PUTIN, DE LA CAT MAI MULTI”, in DOMENIUL FISCAL si aici este si un exemplu: TREBUIE sa trecem de la COTA UNICA, de 16%, LA COTA UNICA MEDIE,de 16%, adica, IMPARTIREA nivelelor de salarizare (venituri) in 3 categori: Prima GRUPA, salarile mici cu o cota de impozitare de 8%, a Doua GRUPA, salarile medii cu o cota de impozitare, de 16% si grupa salarilor mari cu o cota de impozitare, de 24%. Concomitent, TREBUIE sa APLICAM, incepand cu anul 2014, din 6 in 6 luni: SCADEREA T.V.A.-ului de la 24% la 19%, ulterior sa APLICAM SCADEREA C.A.S.-ului ANGAJAT-ANGAJATOR cu maximul posibil si apoi INTRODUCEREA T.V.A.-ului de 5, 7, sau 9% PENTRU PRODUSELE ALIMENTARE de BAZA.

    • Florin Clocotici
      21.6.2013, 9:46 am

      Sunteti extrem de amuzant d-le Nicolescu. Principala cauza a prabusirii comunismului a fost lipsa de eficienta economica. Aceasta lipsa de eficienta a fost propagata in continuare in economie, camuflata sub pseudoprivatizari, privatizari catre monopoluri externe(monopolul este cauza principala a dezeficientizarii unei economii, desi uneori este o consecinta a dezvoltarii istorice a respectivei economii, alteori o necesitate). Aceasta lipsa de eficienta, chiar cronica si inerenta, a facut ca sa nu existe investitori. Lozinci precum “Nu ne vindem tara”, “Moarte intelectualilor”( chiar la inceputul Economiei Bazate pe Cunoastere – acronimul in eng. KBE) au facut clar investitorilor seriosi ce inseamna asta. Am avut ocazia sa vorbesc cu un avocat care mi-a spus ca in perioada anilor 2000-2004, doi investitori germani au dorit sa faca un parc de energie solara, cred in sudul Dobrogei. Consultantul lor i-a pus in legatura cu un parlamentar, care le-a spus de la obraz si fara rushine, ca ii costa 1 milion de euro, si o sa aiba O LEGE SPECIAL PENTRU AFACEREA LOR!!! Va place sau nu, aveu un stat MAFIOT, cu un PLAGIATOR in frunte, si orice investitor serios se asigura de trei ori inainte de a investi in Romania. In rest, tot ce spuneti dvs este pura teorie, fara nici un fel de legatura cu situatia efectiva din realitate, va citez: “LIPSA INVESTITILOR REALE”, am explicat deja cauza, “PRINCIPIUL PUTERII de CUMPARARE” – va inselati amarnic, principiul este folosit foarte clar: clasa politica are nevoie de votanti cu putere MICA de cumparare, care sa stea cu mana intinsa la stat; “lipsa unei Legi a Salarizarii care sa aiba la baza PRINCIPIUL IERARHIZARII OBIECTIVE si REALE” – atata vreme cat nu exista o economie eficienta, legea salarizarii reglementeaza NIMIC; “NU APLICAM PRINCIPIUL “CAT MAI PUTIN, DE LA CAT MAI MULTI”, in DOMENIUL FISCAL” – scapati din vedere faptul ca, datorita neimpozitarii averilor, statul supraimpoziteaza munca, iar aceasta se refugiaza in nuante de negru/gri, si parlamentarii nu se vor autoimpozita, deci statul este destinat falimentului; restul masurilor propuse de dvs sunt detalii, scaderea supraimpozitelor pe munca nu va duce decat la grabirea falimentului.

      • octavescu
        21.6.2013, 2:32 pm

        dle.Clocotici, comunismul : lipsa de eficienta economica ziceti dvs.;

        -in raport cu cine? in raport cu ce?
        -de ce nu a devenit automat ‘eficienta’ economia doar prin schimbarea sistemului?

        vaz ca PIB-ul Romaniei a tot coborat din 90 incoace la nivelul anilor 60′ (in preturi comparate);o fi tot din cauza ‘comunismului’/’dictatoruylui’ ori din cauza lui I.L.Caragiale al carui cosmar pus in gura unui personaj era ‘o sa ne intreaca bulgarii’ ?

        • Florin Clocotici
          22.6.2013, 1:36 pm

          In raport cu ce doriti dumneavoastra. Cand Hrusciov a anuntat mandru in anii 20 ca URSS a depasit la indicii economici SUA, mintea cu o mare nerusinare – dupa desecretizarea arhivelor sovietice, s-a vazut clar. Dar asta este doar un detaliu semnificativ. Esentialul a fost spus de Scoala de la Viena – von Mises si ceilalti – care au aratat ca o economie de comanda este o ineptie economica, pretul se stabileste de catre piata.
          Cat despre economistii comunisti, insasi alaturarea de termeni este un oximoron.

          • octavescu
            23.6.2013, 2:30 pm

            nu gasesc elocvent ori actual exemplul dat de dvs.; as fi preferat un altul, mai la indemana,ceva ne izbeste privirea daca ne uitam in jurul nostru prin contrast cu ‘economia socialista’.

            dar daca tot vorbim despre ‘oximoron’, iata cativa mai prin preajma zic eu:
            economist roman,invatamant superior economic romanesc,
            manager ‘de stat’ orifunctionar guvernamental roman, samd.

            in fond, habitatul nostru e tara in care a falimentat 1/2bucata hidrocentrala!

Lăsați un comentariu


Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintât emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar putea… Mai mult

Stiri

Decizia privind înființarea nelegală a companiilor municipale – rămâne în vigoare după ce Curtea de Apel a respins cererea de revizuire a Primăriei Capitalei

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins marți cererea Primăriei Capitalei de revizuire a deciziei prin care s-a stabilit că toate companiile municipale au fost înființate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă a sesizat CCR după ce Secția Specială a retras apelul din dosarul lui Sebastian Ghiță

Vladimir Ionescu

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat marţi Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate care se… Mai mult

Europa

NATO cere Rusiei să distrugă un sistem nou de rachete de croazieră capabile să poarte încărcătură nucleară

Iulian Soare

NATO a cerut, marți, Rusiei să distrugă un nou sistem de rachete de croazieră până la începutul lunii august. Sistemul este capabil să lanseze o… Mai mult

Stiri

Mihai Tudose și Corina Crețu au fost refuzați de Renew Europe și se alătură grupului S&D din PE

Vladimir Ionescu

Cei doi europarlamentari ai Pro România, Mihai Tudose și Corina Crețu, s-au alăturat grupului social-democraților (S&D) din Parlamentul European, după ce au fost refuzați de… Mai mult

Stiri

10 Ordonanțe de Urgență, într-o singură ședință de guvern, toate pe ordinea de zi suplimentară

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat zece Ordonanțe de Urgență în ședința de marți, toate introduse pe ordinea de zi suplimentară. Printre cele mai importante sunt cea privind… Mai mult

Stiri

Evaluarea Națională / Ponderea notelor peste 5 – încă un an de scădere

Vladimir Ionescu

Aproximativ  73,12% din elevii participanți la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, un procent ușor sub cel de anul trecut (73,50%) și inferior celui… Mai mult