Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a înregistrat pe primele 11 luni din anul 2019 (de departe) cea mai slabă evoluție a soldului schimburilor comerciale externe dintre toate statele UE foste membre ale blocului estic, atât cele care au aderat la Zona Euro cât și cele care mai păstrează încă moneda națională.
Spre deosebire de noi, polonezii au trecut de pe minus pe plus și au reușit cea mai mare îmbunătățire a balanței comerciale (5 miliarde de euro în plus) iar cehii, a căror economie este comparabilă ca mărime cu cea a României, și-au majorat semnificativ excedentul comercial, care îi ajută să aibă cea mai puternică monedă din regiune.
Vecinii de la sud de Dunăre au avansat serios spre poziția de echilibru după ce și-au redus la aproape o treime deficitul comercial, în timp ce Ungaria și-a îmbunătățit ușor performanța pozitivă, inclusiv pe seama noastră, oferind pe relativ marea piața românească produse atractive ca raport calitate/preț.
Dintre țările din Eurozonă, cele trei state baltice au avut o evoluție pozitivă, care trebuie apreciată prin relație cu dimensiunea mai redusă a economiei. Competitoarea noastră din industria auto, Slovacia, a înregistrat o creștere marginală a deficitului iar Slovenia una de semn pozitiv a excedentului comercial.
De remarcat și de luat aminte la nivelul păstrat ridicat al deficitului consemnat de Croația (prin raportare la dimensiunea economiei), situație care ne explică și cum am reușit să devansăm această țară în materie de PIB/locuitor, ajustat la paritatea puterilor de cumpărare ( 65,1% noi și 62,7% din media UE, potrivit celor mai recente date ale Eurostat).
Dintre statisticile furnizate la nivel european, am selectat, pentru a ne orienta în privința rezultatului pe segmentul de consum pentru populație, evoluția din perioada iunie – octombrie 2019 (cea mai recentă lună pentru care Eurostat a prezentat date). Fără a mai fi necesare alte comentarii, iată cum stăm:
Faptul că politica de creștere a veniturilor populației a luat-o cam mult înaintea capacității de a și produce bunurile necesare, se poate decela prin raportare la aceleași cifre pentru luna octombrie 2019 existente în cazul Bulgariei (-5,7 milioane euro), Ungariei (+913,9 milioane euro), Cehia (+1.293,1 milioane euro), Slovacia (+1.945,8 milioane euro) sau Polonia (+2.418,0 milioane euro).
Una peste alta, datele arată cât se poate de clar că „suntem din alt film” decât statele din regiune la care ar trebui să ne raportăm. În loc să ne dezvoltăm echilibrat, o bună parte din majorarea noastră de venituri le asigură lor piață de desfacere, pentru că producția noastră nu este în stare să țină pasul cu modificarea cerințelor crescute ale pieței.
Astfel, o ajustare a ritmului de creștere a veniturilor, cu alinierea la creșterea PIB și reducerea deficitului extern cronic, simultan cu reechilibrare motoarelor de creștere, puternic asimetrice – unul (cel intern) turat spre maxim iar celălalt ( cel extern) lăsat la ralanti – s-ar impune cât mai repede, pentru a mai putea face această manevră în condiții rezonabile.
Urmărește-ne pe Google News
