marți

28 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 ianuarie, 2020

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a energiei electrice pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia. Complexul a urma să se închidă după 2022, din cauza dificultăților de finanțare a certificatelor de emisii de CO2.

CE Oltenia produce a cincea parte din energia necesară României, dar o face mai ales cu echipamente învechite și poluante. Aportul CE Oltenia este însă vital, mai ales atunci când, nu rareori, absența vântului și/sau seceta diminuează producția din resurse regenerabile.


Fără noi grupuri energetice, capacitatea de producție lipsă în SEN ar putea fi de 1.799 MW în 2022, adică la „limita capacității de import” a rețelei naționale de transport, potrivit unui document recent al operatorului de sistem și de transport Transelectrica (TEL).

Având în vedere consecințele potențiale ale evoluţiei prețului certificatelor de CO2 asupra situației financiare a CE Oltenia, scenariul modelat a considerat și diminuarea, până la dispariţia completă, a capacităților energetice din portofoliul CE Oltenia, considerate neutilizabile începând cu anul 2022”, spune documentul citat.

(Descărcaţi AICI Nota Transelectrica de completare a Planului de Dezvoltare a  2018-2027)

CE Oltenia ar trebui să construiască noi capacități nepoluante, dar fără un ajutor de stat cu care să plătească certificatele de emisii nici nu își poate pune problema finanțării investițiilor. Astfel se va ajunge, ca și în alte cazuri, la Comisia Europeană, pentru autorizare.

Planuri de trimis la Bruxelles

La sfârșitul anului trecut, Guvernul a adoptat un memorandum care prevede ca Trezoreria Statului să împrumute CE Oltenia cu 1,2 miliarde de lei, pentru a cumpăra certificatele de emisii de care are nevoie până în aprilie 2020.


Împrumutul trebuie autorizat de Comisia Europeană, dar detaliile mai puțin cunoscute ale memorandumului prevăd și un alt ajutor de stat care să fie supus aprobării acesteia, potrivit e-nergia.ro.

CE Oltenia ar trebui să dea înapoi împrumutul în șase luni de la aprobare, dar cel mai probabil nu va reuși, și va face un plan de restructurare, care ar trebui să convingă din nou Comisia Europeană pentru a obține un nou ajutor de stat.

Planul de restructurare presupune închiderea etapizată, până în 2026, a patru grupuri energetice pe cărbune, în trei termocentrale ale companiei, după ce vor fi puse în funcțiune grupuri pe gaze. Patru cariere de exploatare a cărbunelui ar urma să fie închise, potrivit sursei citate.

Până în 2026 capacităţile pe cărbune nu mai pot funcţiona la nivelurile actuale de poluare, nu fără sancţiuni europene. Or, în 2027, „capacitatea lipsă” în sistemul energetic ar putea crește la 2.512 MW.

Astfel că, Transelectrica a fost nevoită să facă o „analiză de sensibilitate în raport cu disponibilitatea unităților de producere care funcționează pe bază de combustibili fosili și în raport cu probabilitatea de nerealizare a capacităților noi de producere prognozate”.

Când nici importul nu va fi suficient

Analiza Transelectrica spune că „acoperirea unei părți importante a consumului intern net prin import implică anumite riscuri legate de potențiala lipsă de resurse regionale în ceea ce privește capacitățile de producere a energiei electrice, ținând cont de soldul anual al țărilor din regiune, care, cu excepția Bulgariei și Cehiei, sunt net importatoare (Ungaria, Polonia, Croația, Serbia)”.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Capitolul din documetul Transelectrica, aferent analizei privind „adecvanța sistemului la vârful de sarcină” se încheie astfel:

„În concluzie, închiderea activității la centralele pe cărbune, corelat cu nerealizarea grupurilor noi preconizate, are impact negativ asupra adecvanței și securității energetice la nivel național și chiar regional, efect multiplicat în ipotezele unor condiții meteorologice severe (iarnă geroasă), caracterizate de o creștere a consumului intern net și de lipsa sursei primare pentru centralele electrice (lipsă vânt/apă) și eventuale probleme în rețeaua de transport gaze naturale, situație în care capacitatea lipsă la vârful de sarcină depășește capacitatea de import a RET (reţeaua de transport, n.r.) și, astfel, SEN nu mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import”.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: