Digitalizarea României este subfinanțată de cel puțin 9 ori în planul Guvernului de redresare, cu alocări prevăzute în valoare de doar 0,7 miliarde euro, în loc de 6 miliarde cât ar fi trebuit minimum să fie.
Cifrele impuse de europeni vin, din păcate, după ani lungi de finanțare nulă pentru digitalizarea educației la ministerul de profil și subfinanțări cronice pentru digitalizarea administrației publice în țara noastră, scrie Andreea Paul, președinte INACO- Inițiativa pentru competitivitate.
Andreea Paul a publicat vineri, pe site-ul organizației următorul mesaj:
”Contextul ne obligă acum la acțiune.
Economia globală a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare accelerată bazată pe noile tehnologii digitale. Pe de o parte, România va fi gazda sediului Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică. Pe de altă parte, Comisia Europeană a cerut explicit României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență pe baza căruia va putea absorbi cei 30,4 miliarde de euro în următorii 7 ani. Prima variantă a acestui plan a ignorat solicitările CE.
Europenii ne cer ferm și clar să ne modernizăm prin investiții în transformare digitală de minimum 20% (cel puțin 6,08 miliarde de euro), în economia verde de minimum 37% și să respectăm recomandările specifice de țară.
Strategia pentru Digitalizarea Educației SmartEDU este în plină dezbatere publică la Minsiterul Educației, până în data de 15 februarie. Adoptarea ei ulterioară va trebui dublată de un plan de acțiune ferm finanțat, ca să nu rămână un document doar pe hârtie.
Este de la sine înțeles că argumentele noastre specifice de țară, repetate ani de-a rândul, că nu ne-am rezolvat încă problema drumurilor și a infrastructurii de transport în ultimele două cicluri financiare europene nu mai sunt tolerate în Planul nostru de redresare finanțat de CE în 2021-2027.
Cu alte cuvinte, europenii ne spun: țineți pasul sau nu vedeți banii! Din cele 30,4 miliarde de euro destinate instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”: 13,7 miliarde de euro sunt granturi și 16,6 miliarde de euro sunt credite cu dobândă preferențială.
