Datele incluse în raportul de toamnă al Băncii Mondiale „COVID-19 and Human Capital” prin care se aduce la zi prognoza referitoare la țările din Europa și Asia Centrală arată scepticismul specialiștilor acestei instituții în privința unei reveniri rapide a economiei românești, prin raportare la estimările oficiale făcute pe plan local.
Astfel, Comisia Naționale a prognozat un recul economic de -3,8% în acest an, urmat de o revenire de 4,9%, ce ar aduce nivelul PIB în 2021 la +0,9% peste cel din 2019.
Datele BM arată o scădere semnificativ mai pronunțată (-5,7%), care, urmată de aceeași cifră de creștere în 2021, nu va permite revenirea economiei la nivelul anterior pandemiei decât în 2022.
Semnificativ pentru echilibrul din schimburile externe, și așa problematic încă înainte de declanșarea crizei, nivelul exporturilor ar urma să rămână chiar și în 2022 cu aproape cinci procente sub cel din 2019.
Totodată, importurile, cu diminuare mult mai mică în criză ( -11% față de -17,3% exporturile), vor fi în creștere cu peste trei procente.
Cum își vor reveni sectoarele economiei
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) nu a oferit cifre pentru 2022 la prognoza publicată în luna august 2020, dar prezenta o diminuare a exporturilor de doar-10,3% în 2020, urmată de o revenire aproape integrală în 2021 (+9,7%). Cât privește importurile, dacă BM nu întrevede o revenire a lor în 2021 la nivelul din 2019 ( -3,8%), datele CNSP conduc la un plus de 2,7% ( ceea ce nu ar fi un lucru bun dacă nu se confirmă și revenirea exporturilor).
Revenire pe care ne-o dorim cu toții dar mai contează și pe ce structură economică, după cum, din păcate, se vede din estimarea BM, din nou mai sceptică decât cea guvernamentală.
Important este că nici industria (-1,7%) și nici agricultura (-1,4%) nu vor ajunge în 2022 la același nivel de producție din 2019. Mai grav, nu vor ajunge nici măcar la nivelul din 2018, deoarece scăderea acestor sectoare-cheie a început înainte și fără legătură cu criza pandemică.
Segmentul din economie care își va reveni rapid în 2021 este cel al serviciilor, unde cifrele oferite de BM sunt apropiate de cele oficiale, cu un rezultat ceva mai optimist în statistica guvernamentală (+1,2% CNSP față de +0,8% BM pentru 2021 – reamintim că nu avem date naționale la zi pentru prognoza pe 2022 – cu +5% 2022/2019 conform BM).
Trecerea pragului de 50% din PIB la datoria externă
Deficitul contului curent este un indicator la care estimările sunt din nou divergente, cu valori semnificativ mai mari în prognoza BM. Aici problema este că deja am depășit limita permisă prin indicatorii de macrostabilitate ( -4% media pe ultimii trei ani, s-a ajuns la -4,1% în 2019) iar, dacă se confirmă cifrele avansate de BM, situația se va înrăutăți spre 5% din PIB în 2022.
După cum era de așteptat, sprijinul venit pe calea investițiilor străine directe, diminuat conjunctural de probemele cu care se confruntă investitorii înpropriile țări, se va relua treptat, pentru a ajunge în 2022 înapoi la nivelul ( nu foarte grozav) din 2019.
În aceste condiții, deficitul bugetar ar urma să urce până la 9,1% din PIB în acest an (8,6% prognoza oficială) și să se redreseze spre -6,3% în PIB în 2021 (oricum mult mai bine decât avertizează atât Comisia Europeană cât și propriul Consiliu Fiscal, care avansează valori cu două cifre dacă se va implementa majorarea pensiilor cu 40%).
Totuși, pragul de 50% datorie publică va fi traversat în 2022 iar plățile în contul dobâzilor la datoria publică ( prezentate ca diferență între execuție și soldul primar indicat de BM) ar urma să crească semnificativ. De la 0,2 puncte procentuale sub mijlocul spațiului fiscal de 3% permis prin criteriile de la Maastricht ( suspendate pentru 2021 dar nu și pentru 2022), ne vom duce la 0,2 pp peste, ceea ce nu e deloc un semn bun pentru sumele rămase la dispoziție pentru investiții.
Inflația și prețurile. Ieșirea din sărăcia relativă – 4 ani de bătut pasul pe loc
În fine, suprinzător, deși valoarea pentru 2020 este similară, valorile prezentate pentru creșterea medie a prețurilor din următorii doi ani sunt semnificativ mai mari în evaluarea BM decât în cea a BNR, cu 3,4% față de 2,6% (media pe trimestre) în 2021 și 3,1% față de 2,5% ( media pe S1 2022).
Ca urmare, ponderile populației care se află sub pragurile internaționale de sărăcie vor reveni după șocul de creștere indus de pandemie, dar nu vor ajunge în 2022 înapoi unde erau în 2019. Astfel, sub linia internațională de 1.900 $ (PPP) rata urmărită de banca Mondială va fi de 3% în 2022 față de 2,8% anul trecut, sub linia de venit mijlociu-redus ( 3.200 $ PPP) vom avea 5,6% în loc de 5,2% ( ne vom întoarce la situația din 2018) iar la linia de venit mijlociu-ridicat (5.500 $ PPP) se va ajunge la 11,4%, față de 10,2% (11,5% a fost în 2018).
În esență, populația va resimți un ciclu de patru ani în care a bătut pasul pe loc în ce privește ieșirea din sărăcia relativă.
