fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

La obiect

Salariile în plină pandemie: August 2020 – câștigul net, diminuat cu aproape trei procente față de iulie

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai… Mai mult

09.10.2020

Analiză

Revenirea României – în Raportul BM: indicatorii din 2021 față de momentul intrării în criza Covid

Datele incluse în raportul de toamnă al Băncii Mondiale „COVID-19 and Human Capital” prin care se aduce la zi prognoza referitoare la țările din Europa… Mai mult

07.10.2020

Revenirea României – în Raportul BM: indicatorii din 2021 față de momentul intrării în criza Covid

de Marin Pana , 7.10.2020

Datele incluse în raportul de toamnă al Băncii Mondiale „COVID-19 and Human Capital” prin care se aduce la zi prognoza referitoare la țările din Europa și Asia Centrală arată scepticismul specialiștilor acestei instituții în privința unei reveniri rapide a economiei românești, prin raportare la estimările oficiale făcute pe plan local.

Astfel, Comisia Naționale a prognozat un recul economic de -3,8% în acest an, urmat de o revenire de 4,9%, ce ar aduce nivelul PIB în 2021 la +0,9% peste cel din 2019.

Datele BM arată o scădere semnificativ mai pronunțată (-5,7%), care, urmată de aceeași cifră de creștere în 2021, nu va permite revenirea economiei la nivelul anterior pandemiei decât în 2022.

Semnificativ pentru echilibrul din schimburile externe, și așa problematic încă înainte de declanșarea crizei, nivelul exporturilor ar urma să rămână chiar și în 2022 cu aproape cinci procente sub cel din 2019.
Totodată, importurile, cu diminuare mult mai mică în criză ( -11% față de -17,3% exporturile), vor fi în creștere cu peste trei procente.

Cum își vor reveni sectoarele economiei

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) nu a oferit cifre pentru 2022 la prognoza publicată în luna august 2020, dar prezenta o diminuare a exporturilor de doar-10,3% în 2020, urmată de o revenire aproape integrală în 2021 (+9,7%). Cât privește importurile, dacă BM nu întrevede o revenire a lor în 2021 la nivelul din 2019 ( -3,8%), datele CNSP conduc la un plus de 2,7% ( ceea ce nu ar fi un lucru bun dacă nu se confirmă și revenirea exporturilor).

Revenire pe care ne-o dorim cu toții dar mai contează și pe ce structură economică, după cum, din păcate, se vede din estimarea BM, din nou mai sceptică decât cea guvernamentală.

Important este că nici industria (-1,7%) și nici agricultura (-1,4%) nu vor  ajunge în 2022 la același nivel de producție din 2019. Mai grav, nu vor ajunge nici măcar la nivelul din 2018, deoarece scăderea acestor sectoare-cheie a început înainte și fără legătură cu criza pandemică.

Segmentul din economie care își va reveni rapid în 2021 este cel al serviciilor, unde cifrele oferite de BM sunt apropiate de cele oficiale, cu un rezultat ceva mai optimist în statistica guvernamentală (+1,2% CNSP față de +0,8% BM pentru 2021 – reamintim că nu avem date naționale la zi pentru prognoza pe 2022 – cu +5% 2022/2019 conform BM).

Trecerea pragului de 50% din PIB la datoria externă

Deficitul contului curent este un indicator la care estimările sunt din nou divergente, cu valori semnificativ mai mari în prognoza BM. Aici problema este că deja am depășit limita permisă prin indicatorii de macrostabilitate ( -4% media pe ultimii trei ani, s-a ajuns la -4,1% în 2019) iar, dacă se confirmă cifrele avansate de BM, situația se va înrăutăți spre 5% din PIB în 2022.
După cum era de așteptat, sprijinul venit pe calea investițiilor străine directe, diminuat conjunctural de probemele cu care se confruntă investitorii înpropriile țări, se va relua treptat, pentru a ajunge în 2022 înapoi la nivelul ( nu foarte grozav) din 2019.

În aceste condiții, deficitul bugetar ar urma să urce până la 9,1% din PIB în acest an (8,6% prognoza oficială) și să se redreseze spre -6,3% în PIB în 2021 (oricum mult mai bine decât avertizează atât Comisia Europeană cât și propriul Consiliu Fiscal, care avansează valori cu două cifre dacă se va implementa majorarea pensiilor cu 40%).

Totuși, pragul de 50% datorie publică va fi traversat în 2022 iar plățile în contul dobâzilor la datoria publică ( prezentate ca diferență între execuție și soldul primar indicat de BM) ar urma să crească semnificativ. De la 0,2 puncte procentuale sub mijlocul spațiului fiscal de 3% permis prin criteriile de la Maastricht ( suspendate pentru 2021 dar nu și pentru 2022), ne vom duce la 0,2 pp peste, ceea ce nu e deloc un semn bun pentru sumele rămase la dispoziție pentru investiții.

Inflația și prețurile. Ieșirea din sărăcia relativă – 4 ani de bătut pasul pe loc

În fine, suprinzător, deși valoarea pentru 2020 este similară, valorile prezentate pentru creșterea medie a prețurilor din următorii doi ani sunt semnificativ mai mari în evaluarea BM decât în cea a BNR, cu 3,4% față de 2,6% (media pe trimestre) în 2021 și 3,1% față de 2,5% ( media pe S1 2022).

Ca urmare, ponderile populației care se află sub pragurile internaționale de sărăcie vor reveni după șocul de creștere indus de pandemie, dar nu vor ajunge în 2022 înapoi unde erau în 2019. Astfel, sub linia internațională de 1.900 $ (PPP) rata urmărită de banca Mondială va fi de 3% în 2022 față de 2,8% anul trecut, sub linia de venit mijlociu-redus ( 3.200 $ PPP) vom avea 5,6% în loc de 5,2% ( ne vom întoarce la situația din 2018) iar la linia de venit mijlociu-ridicat (5.500 $ PPP) se va ajunge la 11,4%, față de 10,2% (11,5% a fost în 2018).

În esență, populația va resimți un ciclu de patru ani în care a bătut pasul pe loc în ce privește ieșirea din sărăcia relativă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.10.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Șeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, din Poliția Română, pus sub control judiciar

Vladimir Ionescu

Marius Eduard Moise, comisar şef în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost pus luni sub control judiciar, de către procurorii… Mai mult

Stiri

Eurostat: România, cea mai mare creștere la nivelul UE, în august, a lucrărilor de construcții

Raluca Florescu

România a înregistrat în august o creștere anuală de 12,4% a lucrărilor de construcții, cea mai mare la nivelul statelor membre, după cum reiese din… Mai mult

Stiri

Oficial: Capitala întră în scenariul roșu pentru 14 zile – școlile, restaurantele și teatrele se închid, purtarea măștii devine obligatorie și pe stradă

Vladimir Ionescu

Masca devine obligatorie în toate spațiile publice din Capitală, iar cursurile se mută în online, începând de marți, ora 00.00, conform măsurilor anunțate luni de… Mai mult

Stiri

Directorul medical Spitalului Colentina a demisionat. Unitatea este acum în totalitate destinată pacienților Covid

Vladimir Ionescu

Sabina Zurac (foto) a demisionat din poziția de director medical al Spitalului Colentina, vineri, înainte de anunțul autorităților potrivit căruia unitatea va trata exclusiv pacienți… Mai mult

Stiri

RePatriot App – aplicația care conectează românii de pretutindeni cu oportunitățile de acasă

Vladimir Ionescu

RePatriot anunță luni lansarea unei aplicații care apropie românii de pretutindeni – RePatriot App, cu ajutorul căreia ”poți fi mereu conectat cu oportunitățile pe care… Mai mult

Stiri

NASA și NOKIA instalează o rețea 4G pe Lună

Razvan Diaconu

Pentru a-și atinge obiectivul fixat pentru anul 2028 – acela de a crea o bază lunară care să poată susține prezența umană permanentă – NASA… Mai mult

Stiri

IMM-urile pot aplica de joi pentru graturi destinate capitalului de lucru de maximum 150.000 de euro

Raluca Florescu

Începând de joi, ora 10.00, IMM-urile locale se pot înscrie pentru accesarea de granturi pentru capital de lucru cu valoare de maximum 150.000 de euro,… Mai mult