Reuniune extraordinară la Bruxelles pe problema Ucrainei. Pozițiile statelor

O reuniune extraordinară a miniştrilor de Externe ai statelor membre UE are loc joi la Bruxelles. Şefii diplomaţiilor europene sunt chemaţi să stabilească sancţiuni împotriva autorităţilor ucrainene, ca urmare a violenţelor, soldate cu 25 de morţi, care au avut loc miercuri noaptea.

În timpul zilei de miercuri, zgomotul gloanţelor, al pietrelor aruncate în scuturile forţelor speciale şi al fumigenelor a fost înlocuit de cel al declaraţiilor venite din toate cancelariile lumii, dar şi al replicilor de la Kiev.

Europenii s-au decis asupra sancţiunilor

• Președintele francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel au condamnat miercuri „acțiunile incalificabile și inacceptabile” din Ucraina. Eu au dat asigurări că autorii lor vor fi „pedepsiți”. „În Ucraina au avut loc acțiuni incalificabile, inacceptabile, intolerabile. Violență, brutalitate, represiune — cancelarul german și cu mine, împreună cu guvernele noastre, condamnăm aceste acte și represiunea din partea puterii”, a declarat președintele francez Francois Hollande, care a promis sancțiuni.
• Cancelarul Angela Merkel a declarat în urma întâlnirii de la Berlin că ameninţarea iminentă cu sancţiuni împotriva guvernului ucrainean are ca scop să demonstreze că Uniiunea Europeană este serioasă atunci când vorbeşte despre nevoia de reîntoarcere la dialogul politic. „Când miniştrii de externe se vor întâlni mâine (n.r. joi) în Bruxelles, trebuie să vorbească despre sancşiuni precise care trebuie impuse, pentru a arăta că suntem serioşi şi că procesul politic trebuie reluat”, a spus aceasta. Angela Merkel a avertizat însă că sancţiunile nu sunt suficiente şi că este nevoie ca UE să borbească atât cu liderul de la Kiev, cât şi cu opoziţia.
• Şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt, a spus că vinovaţii de moartea protestatarilor de la Kiev vor suporta consecinţele. Publicaţia Euobserver susţine că afirmaţiile sale vizează mai mulţi oameni din administraţie şi apropiaţi preşedintelui Ianukovici. Ar putea fi vorba despre o îngheţare a averilor lui Andrei Kluyev, şeful de cabinet al preşedintelui Ucrainei, fostului premier Mykola Azarov şi a fiului lui Viktor Ianukovici, Oleksandr, care deţine companii şi proprietăţi imobiliare în Austria, Olanda şi Marea Britanie.
• Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a spus miercuri că aşteaptă de la statele membre acţiuni precise împotriva autorităţilor ucrainene. arroso a insistat că evoluțiile din ultimele 24 de ore din Ucraina nu pot fi justificate sau legitimate de niciun fel de circumstanțe și că părțile implicate trebuie să se angajeze într-un dialog de substanță care să răspundă aspirațiilor democratice ale poporului ucrainean.
• Șefii diplomației din Franța, Germania și Polonia se vor deplasa joi dimineață la Kiev, înainte de reuniunea de la Bruxelles a miniștrilor europeni ai afacerilor externe, a anunțat miercuri ministrul francez de externe, Laurent Fabius, potrivit AFP.
• Premierul polonez, Donald Tusk, le-a cerut, tot miercuri, partenerilor săi europeni să introducă „sancțiuni care să-i afecteze sever pe autorii dramei ucrainene, sancțiuni personale și financiare”.
• Vorbind pe tema sancţiunilor, ministrul austriac de externe, Sebastian Kurz, s-a pronunțat miercuri pentru blocarea conturilor bancare deținute în Austria de oligarhi ucraineni, în răspuns la violențele ce au loc la Kiev.
• Ministrul italian de externe, Emma Bonino, a avertizat miercuri împotriva „riscului concret de război civil” în Ucraina, după confruntările violente între polițiști și manifestanți. „Aceasta este cea mai mare preocupare ce trebuie avută în vedere, să se evite riscul concret de război civil la porțile UE”, a declarat Emma Bonino.
• Şi preşedintele României, Traian Băsescu, a vorbit, din nou, despre Ucraina, după apelul făcut miercuri noaptea, la preşedintele Ianukovici să nu folosească forţa disproporţionat. Şeful statului român crede că în cazul Ucrainei a fost trecut „un prag” și că răspunsul autorităților de la Kiev a fost, până la urmă, disproporționat. „Este foarte adevărat că forțele de ordine au fost provocate, dar răspunsul a fost disproporționat, iar cei 25 de morți din ambele tabere, așa cum declară autoritățile ucrainene, sunt exemplificarea faptului că ambele părți au depășit niște limite, iar principala responsabilitate revine statului, care a răspuns cu o forță disproporționată provocărilor”, a declarat președintele.

Barack Obama spune că principala responsabilitate pentru violenţe o portă administraţia de la Kiev

• Vicepreşedintele american, Joe Biden, a avut o discuţie telefonică miercuri cu preşedintele Viktor Ianukovici. El  l-a anunţat pe preşedintele Ianukovici că Washingtonul condamnă violenţele, indiferent de unde ar proveni, şi că „Guvernul, în primul rând, are responsabilitatea de a calma situaţia”.
• „Statele Unite consideră că Administraţia de la Kiev poartă principala responsabilitate pentru violenţe; vor exista consecinţe dacă vor fi depăşite limitele”, a avertizat preşedinteleBarack Obama, citat de NBC News. „Cerem Administraţiei Ianukovici să dea dovadă de reţinere, să nu recurgă la forţă. Ne aşteptăm ca protestele paşnice să rămână paşnice”, spus liderul de la Casa Albă.

Rusia vorbeşte despre o tentativă de lovitură de stat la Kiev

• Kremlinul urmăreşte cu atenţie situaţia din Ucraina, dar rămâne la poziţia deja adopttă, de non-intervenţie, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, citat ded reuters. Pe de altă parte însă, acesta a arătt că Rusia vede violenţele izbucnite marţi la Kiev ca pe o tentativă de lovitură de stat.
• Preşedintele Vladimir Putin a avut, cu omologul său ucrainean, o discuţie telefonică. Însă a vorbit şi cu Angela Merkel. Cu aceasta din urmă a căzut de acord să facă tot ce este necesar pentru a împiedica o escaladare a violențelor în Ucraina, a afirmat miercuri șefa guvernului german, potrivit Reuters.
• O discuţie telefonică a avut loc şi la nivelul şefilor diplomaţiilor rusă şi germană. Seghei Lavrov a cerut UE „să profite de contactele pe care le are cu opoziția pentru a o determina să coopereze cu autoritățile ucrainene și să se distanțeze ferm de forțele radicale care au declanșat violențele sângeroase și se află pe calea unei lovituri de stat”.

 Zi de doliu naţional la Kiev şi demiterea şefului armatei ucrainene

Între timp, la Kiev, preşedintele Ianukovici a declarat joi zi de doliu naţional în memoria celor ucişi în confruntările dintre protestatari şi forţele de ordine.

• Ministrul Apărării din Ucraina a spus, în cursul după-amiezii de miercuri, că armata ar putea fi chemată să ia parte la acţiunea naţională „antiteroristă”, aşa cum a fost numită intervenţia forţelor de ordine. Câteva ore mai târziu, preşedintele l-a demis, fără a da vreo explicaţie.

Conflictul, cu rădăcini în istoria Ucrainei şi în diviziunea ţării

Conflictul din Ucraina are printre cauze divizarea etnică şi lingvistică a ţării, o ţară împărţită în două, o diviziunea ireconciliabilă în timp, după cum se dovedeşte, explica un jurnalist de la Washington Post.

De la declararea independenţei în 1991, ţara a fost divizată de-a lungul unei linii etnie şi lingvistice.

Ucrainenii, vorbitori de limbă ucraineană, sunt mai înclinaţi spre UE şi vor semnarea acordului de asociere. Europa este văzută ca o alternativă la Rusia, susţinând apropierea de UE este, de fapt, un nu spus Rusiei.

Această diviziune a fost evidentă în modul în care a votat Ucraina pentru preşedinte, atât în 2004, cât şi mai apoi, în 2010.

Iar în contextul protestelor, Kievul şi restul ţării sunt două lumi diferite, într-o oarecare măsură, susţine jurnalistul american. Protestele antiguvernamentale s-au extins în regiunile vestice ale ţării, în timp ce estul pro-rus îl susţine pe preşedintele Ianukovici.