Reuniune de urgenţă a zonei euro, vineri, la Bruxelles. Lideri din cele 17 ţări din zona euro s-ar putea întâlni, vineri, la Bruxelles, pentru a încerca să calmeze pieţele internaţionale, după rezultatele “testelor de stres” ale băncilor europene. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, la Madrid, că nu s-a hotărât în privinţa acestei reuniuni, dar ea nu este exclus să aibă loc. Un diplomat din ţările zonei euro a spus că liderul Consiliului European “pregăteşte ceva, dar nu se ştie exact ce”. Un alt diplomat european a precizat că ar fi de aşteptat ca un summit UE să aibă loc vineri, când vor fi date publicităţii rezultatele acestor teste asupra băncilor. “Dacă va avea loc un summit, acest lucru sugerează că există o îngrijorare mai mare pe piaţă în legătură cu stabilitatea monedei euro, decât ne-am fi închipuit”. UE testează 91 de bănci importante, pentru a vedea dacă pot face faţă unei contractări de 0,5% a economiei din zona euro, unei scăderi de 15% în acţiunile de pe piaţă, precum şi datoriilor statelor suverane. (EUObserver)
Manifestaţii antiprezidenţiale în Cipru. Mii de ciprioţi au manifestat în faţa Palatului prezidenţial în Nicosia, în semn de protest faţă de moartea a 12 persoane în explozia de la baza navală. Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe demonstranţii care acuză guvernul de neglijenţă, în cazul exploziei de la Baza Evangelos Florakis. Printre decedaţi se află şi şeful marinei militare din Cipru şi şase pompieri. Peste 60 de oameni au fost răniţi în acel incident, când muniţia confiscată dintr-uin transport de arme pentru Iran a sărit în aer. Se pare că dezastrul a fost cauzta de un incendiu al vegetaţiei din zonă, care s-a extins la depozitele de armament. Explozia puternică a afectat cea mai mare central electric din ţară, lşăsând fărăe electricitate o treime din insulă, iar aceatsă pană de current ar putea dura luni de zile, au avertizat aurotiăţile. Poliţia a anunţat că circa 5.000 de oameni au manifestat în faţa palatului prezidenţial din capitală şi au afişat un banner pe care scris “(Preşedintele Demetris) Christofias este un criminal şi trtebuie să meargă la închisoare”. (BBC News)
Fratele preşedintelui afgan, Ahmed Wali Karzai, a fost asasinat. Unul dintre cei mai bogaţi şi mai influenţi politicieni din Afganistan, Ahmed Wali Karzai a fost ucis de una dintre gărzile sale de corp, în locuinţa sa din Kandahar. Moartea lui a stârnit îngrijorare privind posibile revolte în oraşul ce este văzut ca un punct-cheie pentru războiul din această ţară. Preşedintele a confirmat moartea fratelui său, într-o conferinţă de presă organizată pentru a marca sosirea liderului francez Nicolas Sarkozy la Kabul. Şeful poliţiei de frontieră din Kandahar, generalul Abdul Razaq, a anunţat că Ahmed Karzai a fost ucis în jurul oreu 11.39 (ora locală) de către bodyguardul său, în propria casă. Oficialii spun că asasinul, Sardar Mohammed, a fost omorât pe loc. “După ce Sardar Mohammed l-a ucis pe Ahmed Karzai, alţi bodyguarzi l-au împuşcat pe Sardar”, a explicat colonelul Mohammad Mohsen din armata naţională afgană. Autorităţile au început o anchetă în acest caz, iar, potrivit primelor informaţii, Sardar a intrat în casa şefului său, s-a apropiat de acesta cu nişte hârtii pentru semnat şi l-a împuşcat, cu un pistol, de la mică distanţă. (The Guardian)
Mărturie-şoc despre execuţiile din Coreea de Nord. Kim Hye-sook povesteşte despre execuţiile publice din Coreea de Nord, dintr-un lagăr de muncă, ce a fost casa ei timp de aproape 30 de ani. “Cu o zi înainte de execuţie, gardienii afişau bannere imense pentru ca toată lumea să ştie ce urma să se petreacă şi în ziua respectivă toată lumea trebuia să asiste la execuţie”, povesteşte femeia în vârstă de 50 de ani. “Prizonierii sunt duşi în faţa unui zid, legaţi la mâini şi la ochi, apoi un pluton de execuţie trage 30-40 de gloanţe în ei, până când trupurile lor arată ca un fagure de miere”, spune Kim. Este extrem de dificil să obţii mărtuirii despre sistemul de gulag din Coreea de Nord. Odată ajunşi într-un lagăr de muncă, deţinuţilor politici nu le este garantată niciodată eliberarea şi foarte puţin reuşesc să scape, să fugă din ţară şi să vorbească despre ororile sistemului. Kim este una dintre puţinele persoane care au reuşit recent să fugă şi să ajungă în siguranţă în Europa şi descrie, într-un interviu, sistemul barbar nord-coreean, dintr-o ţară care continuă să sfideze comunitatea internaţională în privinţa încălcării drepturilor omului. (The Independent)
Franţa decide prelungirea intervenţiei în Libia. La câteva ore după ce deputaţii şi senatorii francezi au votat, marţi, prelungirea participării franceze la operaţiunea m,ilitară, sub comanda NATO, în Libia, şi deputaţii partidului de guvernământ, Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP) şi socialiştii s-au pronunţat în favoarea continuării operaţiunilor. Un număr de 482 de deputaţi au votat pentru, 27 contra, printre care membrii grupului Stângii Democrate şi Republicane (GDR), cu excepţia a doi parlamentari ecologişti, care au aprobat operaţiune amilitară. Un număr de 311 senatori (UMP şi PS) votaseră pentru, în timp ce 24 de senatori au votat contra. Cei mai mulţi comunişti s-au pronunţat împotrivă. Autorităţile de la Tripoli au răspuns votului Adunării Parlamentare franceze şi au spus „Regretabil!”. „Să fie foarte clar, noi n-am spus niciodată că intervenţia în Libia va fi uşoară sau că se va încheia în câteva zile”, a declarat premierul Francois Fillon, marţi după-amiaza, în faţa deputaţilor, în deschiderea dezbaterii pe acest subiect. (Le Monde)
