duminică

2 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 februarie, 2014

Strategia bugetară a guvernului prevede pentru anul în curs „asigurarea sumelor aferente plăţii tranşei de 25% din titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2009, cu modificările şi completările ulterioare (2 miliarde lei)”.

Concret, pe lângă anvelopa salarială oficială definită drept ” plafonul nominal al cheltuielilor de personal, aferente bugetului general consolidat, stabilit la nivelul de 47,8 miliarde lei, respectiv 7,3% din PIB”, statul va trebui să mai aloce încă 0,3% din PIB pentru a achita drepturile câștigate în instanță de către salariații afectați de diminuarea cu 25% a drepturilor salariilor efectuată la mijlocul lui 2010.

Sistemul de plată a drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii prevede că în primul an de la data la care hotărârea devine executorie este achitat doar 5%, iar restul este plătit în etape până în al cincilea an. În al doilea an va fi plătită 10% din valoarea titlului, iar în al treilea an astfel calculat vor mai fi acordate încă 25%. Este prima creștere procentuală semnificativă, ce va intra în vigoare în acest an.


Dacă primii 40% din bani sunt achitați în primii trei ani, restul de 60% vor achitați în următorii doi, după cum urmează: alți 25% în al patrulea an și 35% în al cincilea an. Efortul bugetar nu va fi diminuat de inflație, deoarece sumele în cauză vor fi actualizate cu indicele inflației. Prin urmare, alte 0,3% din PIB ar urma să revină plății tardive a unor drepturi salariale cuvenite prin 2011 de-abia în 2015 iar 0,5% din în 2016.

Este exact perioada în care ar trebui să reducem și deficitul bugetar la doar 1,4% din PIB, atât după metodologia națională cât și după cea europeană ESA 95, față de 2,5% în prezent după metodologia națională și, se speră 2,6% după ESA 95. Impactul plăâii drepturilor restante către bugeatri este unul major dacă se compară cu efortul de diminuare a deficitului de la an la an.

Practic, măsura impusă de justiție și repartizată pe mai mulți ani de către guvern va afecta atât tentativa de aducere a deficitului fiscal în apropierea deficitului structural fixat ca obiectiv de stabilitate macroeconomică la nivelul UE la 1%, cât și posibilitățile de majorare a salariilor în sectorul bugetar pe termen mediu și chiar lung, deoarece mai sunt destule procese pe rol.

Separarea drepturilor salariale curente de cele istoric cuvenite și prezentarea ca atare în buget nu face sens deoarece banii vor fi dați acelorași oameni angajați la stat. Mai mult, ar trebui precizat la nivelul statisticii oficaile, care include cam un sfert din salariați în sectorul bugetar, dacă media veniturilor de natură salarială prezentată lunar și ca medie anuală include plățile restante stabilite în justiție și achitate pe parcursul a cinci ani.


Nu este clară nici impozitarea sumelor în cauză, atât din pricina deducerii regresive la calcul taxelor pe salarii cuvenite statului cât și, mai ales, în cazul introducerii cotelor reduse de 8% și 12%. Asta deoarece veniturile achitate din urmă ar putea mări suplimentar nivelul impozitelor. Logic, din moment ce le indexează cu inflația, statul ar trebui să țină cont și de influența majorării impozitelor față de cazul în care diminuarea salariilor nu s-ar fi aplicat.

Una peste alta, dacă importanța inteferenței politicului în chestiunile macroeconomice este recunoscută, ar trebui să fim mai atenți la consecințele implicării justiției în probleme care țin teoretic de drepturile fiecărui cetățean. Acestea pot devini majore la nivelul societății, prin efectul cumulativ al deciziilor luate. După inducerea soluției forțate a majorării TVA cu cinci procente, va urma distorsionarea pe termen lung a politicii salariale.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: