Restricţiile bugetare pentru statele membre ale UE se vor aplica din nou după ce se va încheia recesiunea provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19), a afirmat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis (foto), într-un interviu acordat publicaţiei italiene Corriere della Sera, citat de Bloomberg și Agerpres.
Pactul european de stabilitate şi creştere cere ca deficitul public să fie de maximum 3% din PIB, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB. Pactul rămâne activ, a declarat ValdisDombrovskis, specificând că a fost activată clauza de suspendare.
Guvernele care intră şi mai mult în deficit în timpul crizei trebuie să ţină seama de sustenabilitatea unor astfel de politici, a avertizat oficialul CE, atrăgând atenţia că nivelul preexistent al deficitului Italiei a lăsat ţara cu posibilităţi restrânse de manevră după izbucnirea crizei.
UE analizează metode de îmbunătăţire a politicilor anticiclice, pentru a permite guvernelor să beneficieze de pe urma amortizării deficitelor mai scăzute în timpul fazei pozitive a ciclului, a explicat vicepreşedintele Comisiei Europene.
În 1 iulie, conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB.
(Citiți și: „Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat”)
Valdis Dombrovskis a declarat, referindu-se la divergenţele din ţări ca Italia privind recurgerea la Mecanismul European de Stabilitate (ESM), că finanţarea vine fără alte condiţii decât cele care se aplică direct sau indirect pentru costurile legate de sănătate.
În privinţa planurilor europene privind fondul de redresare, Valdis Dombrovskis a anunţat că a discutat cu oficialii din Germania în legătură cu rezolvarea rapidă a echilibrului programului între împrumuturi şi granturi.
După un prim summit neconcludent în iunie, şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor avea pe 17 iulie încă un summit pentru a se pronunţa pe tema propunerii Comisiei Europene de a crea un fond de redresare, cu o capacitate de împrumut de maxim 750 de miliarde de euro, bani care să fie acordaţi sub formă de subvenţii şi împrumuturi statelor UE – cu precădere celor care au fost cele mai afectate de pandemie, precum Italia sau Spania – şi care să fie rambursaţi creditorilor într-un interval de 30 de ani începând din anul 2028.
Pentru crearea fondului de redresare statele membre trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, modalităţile de rambursare a sumelor din acest fond ce vor fi constituite din bani atraşi de executivul comunitar de pe pieţele financiare, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării banilor.
Comisia Europeană a atenţionat că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare va fi legată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.
Urmărește-ne pe Google News
