miercuri

19 ianuarie, 2022

Regatul Unit rămâne unit: Scoţienii au votat împotriva independenţei

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 septembrie, 2014

Scoţia va rămâne parte a Regatului Unit al Marii Britanii, după ce locuitorii ei au votat joi împotriva independenţei, arată rezultatele parţiale ale referendumului.

Potrivit BBC, după numărarea voturilor din 31 din cele 32 de circumscripţii, rezultatul ste de 55,4% împotriva independenţei şi 44,60% pentru.

Rezultatul arată un avans confortabil al celor împotriva independenţei, însă nu este de ignorat faptul că societatea scoţiană pare împărţită aproape în jumătate: 1, 9 milioane dintre scoţienii care şi-au exprimat votul nu au vrut să fie stat independent, în timp ce 1.6 milioane s-au pronunţat în favoare.


Participarea este de aproape 90%.

Înainte de referendum, sociologii susţineau că tinerii sunt mai înclinaţi spre independenţă, în timp ce vârstnicii cunosc mai bine beneficiile apartenenţei la metropolă, aşa că avansul taberei No, împotrivă trebuie să fie suficient de convingător ca să nu mai existe astfel de iniţiative, din partea altei generaţii.

În plus, pentru prima dată, vârsta de la care s-a putut vota în acest referendum a fost 16 ani, ceea ce face ca un electorat extrem de tânăr să se pronunţe. Vârsta de la care se poate vota în Marea Britanie este 18 ani.

Potrivit rezultatelor, avansul este de aproape 10 puncte procentuale, peste aşteptări, având în vedere diferenţele mici între cele două tabere în sondajele de dinaintea votului.


The Guardian afirmă că nu au existat exit poll-uri la ieşirea de la urne, o pierdere pentru cercetrea sociologică a fenomenului. Dar, nici BBC, nicio altă instituţie media nu a comandat sondaje la ieşirea de la urne, iar explicaţiile ar fi mai multe:

  1. iniţial, nimeni nu s-a gândit că ar merita o astfel de cheltuială substanţială, pentru că nimeni nu anticipa un vot strâns
  2. instituţiilor media le-a fost teamă de consecinţele unui exit poll eronat: era riscantă o discuţie opornind de la informaţia că Scoţia este independentă, potrivit sondajelor la ieşirea de la urnă, ca apoi rezultatele oficiale ale votului să întoarcă situaţia

Un vot pentru schimbare

Corespondentul politic al BBC, Andrew Black, crede că, în ciuda rezultatului referendumului, naţiunea s-a schimbat pentru totdeauna: chiar dacă scoţienii nu au votat pentru independenţă, este evident că situaţia actuală de descentralizare – devolution – nu este suficientă, argumentează jurnalistul britanic.

Liderii prounionişti trebuie acum să arate că îşi respectă promisiunile şi că vor acorda noi şi sporite puteri parlamentului de la Edinburgh. Este un angajament luat atât de către David Cameron, cât şi de liderul laburiştilor, Ed Milliband.

Este opinia generală, victoria taberei No nu înseamnă un vot în favoarea ca lucrurile să nu se schimbe, este evident un vot care trebuie să ducă la schimbare, o altă schimbare decât independenţa. Nu poate fi ignorat faptul că 1,6 milioane de cetăţeni britanici au votat împotriva apartenenţei la Marea Britanie.

Analiştii spun că se ştie că 55% dintre Scoţieni au votat împotriva independenţei, însă nu se ştie pentru ce au votat, pentru că este evident că li s-a promis că lucrurile se vor schimba. Tocmai de aceea este important discursul lui David Cameron.

Reacţiile de la Edinburgh şi Londra

Alex Salmond (foto), premeirul Scoţiei şi lider al SNP (Partidului Naţional Scoţian) şi-a recunoscut înfrângerea şi a afirmat că, în beneficiul Scoţiei şi al restului Regatului Unit, va lucra cu Londra. „Partidele unioniste au făcut nişte promisiuni. (…) Scoţienii asteaptă ca ele să fie onorate rapid”, a arătat acesta.

Scoţienii au ales unitatea, a spus şi Alistair Darling, fost ministru de finanţe şi „motor” al taberei împotriva independenţei. „Şi-au reafirmat legăturile cu englezii, iar aceste legături nu trebuie rupte niciodată”, a fost discursul învingătorului.

Cei tăcuţi au vorbit, a mai afirmat Darling, referindu-se la cele 10 procente de indecişi, potrivit sondajelor de dinaintea votului.

Acesta a recunoscut că dezbaterea electorală a creat mari diviziuni în Scoţia şi tomcai de aceea, aceste diferenţe trebuie analizate şi este rolul tuturor de a reuni societatea scoţiană.

David Cameron a vorbit despre o reformă constituţională

O primă reacţie a premierului David Cameron a fost aceea de a-l felicita pe Alistair Darling, care a condus foarte bine campania împotriva independenţei.

Prim ministrul britanic a calificat votul din Scoţia „un răspuns clar, care ţine ţara noastră, formată din patru naţiuni, unită”. David Cameron a subliniat că deciziile cruciale – precum cea privind independenţa Scoţiei – trebuie luate, nu evitate, iar scoţienii s-au pronunţat.

Asta încheie această temă pentru „o generaţie sau pentru totdeauna (for a generation or for a lifetime)”, a spus acesta.

Premierul a vorbit despre mai mult transfer al puterilor spre autorităţile celor patru entităţi din Marea Britanie – Scoţia, Ţara Galilor, Anglia şi Irlanda de Nord. A readus în discuţie un transfer de putere şi faţă de Anglia, singura a cărei voce nu s-a făcut auzită cu astfel de revendicări.

David Cameron a reafirmat angajamentul luat de cele trei importante partide politice britanice pentru un mai mare transfer al puterilor către parlamentele regionale, devolution, şi în special către Scoţia. Şi a stabilit şi un calendar: negocierile trebuie să aibă loc până în luna noiembrie, ca din luna ianuarie a anului viitor să poată fi puse în practică.

Parlamentul de la Edinburgh va decide asupra a trei coordonate: taxe, cheltuieli şi politici sociale. Însă astfel de puteri trebuie acordate tuturor naţiunilor din Regatul Unit, a mai afirmat premierul Cameron, inclusiv englezilor. Şi asta redeschide o nouă dezbatere politică în Marea Britanie, pentru că este o idee cărora i s-au opus, de-a lungul timpului, laburiştii. Motivele sunt interne, politice şi este vorba despre putere de vot si coaliţii privind deciziile politice.

David Cameron a supravieţuit unui eveniment care putea fi „decesul său politic”. Aşa cum invazia insulelor Falkland în 1982 a fost decisivă pentru margaret thatcher şi războiul din irak din 2003 pentru Tony Blair, pentru actualul premier de la Londra referendumul din Scoţia a fost un moment decisiv.

A supravieţuit, spun analiştii britanici, însă perioada urmtoare nu va fi deloc uşoară: va trebui să negocieze pe un teren minat, pentru schmbarea constituţională, politică pe care a anunţat-o.

Efectele referendumului din Scoţia

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În Regatul Unit, celelalte trei naţiuni vor fi parte a marii dezbateri politice care va începe şi va avea loc un transfer de putere mai mare dinspare Westminster spre parlamentele naţionale.

În Europa, reprezentanţii mişcărilor secesioniste au primit o lovitură puternică. Sondajele şi rezultatul efectiv al votului arată că de la declaraţie la decizia efectivă este cale lungă. Iar eşecul unor referendumuri, precum cel din Ţara Bascilor şi cel din Scoţia, ar putea pune pe gânduri liderii altor regiuni. Catalonia ar fi următorul lor în care, pe 9 noiembrie, ar putea fi organizat un referendum pentru independenţă.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr