Preşedintele Traian Băsescu a dezvăluit, luni seara, într-un interviu acordat Realitatea TV, identitatea ofiţerului acoperit care candidează la Preşedinţie – acesta este, potrivit şefului statului, premierul Victor Ponta, care ar fi fost agent al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), între anii 1997 şi 2001.
Ziua de marţi a principalilor competitori în cursa pentru Preşedinţia României a fost dedicată reacţiilor politice. Este singurul lucru care rămâne după dezvăluirea făcută de Traian Băsescu în condiţiile în care efectele juridice ale dezvăluirilor sunt nule.
Scurt compendiu juridic
La momentul dezvăluirilor, preşedintele Traian Băsescu a precizat că nu există efecte juridice ale afirmaţiilor sale, legate de posibila colaborare a actualului premier Victor Ponta cu Serviciul de Informaţii Externe, în perioada 1997-2001.
Percepţia unei părţi a publicului este că, dacă a colaborat cu SIE, Victor Ponta, având la acea dată calitatea de magistrat, a încălcat Constituţia şi Statutul magistraţilor.
Problema ridicată de prima acuzaţie este aceea că pedeapsa pentru încălcarea unei dintre prevederile Constituţiei trebuie reglementată de o lege.
Constituţia din 1991 (în vigoare în perioada incriminată) prevede la Art. 131: „Funcția de procuror este incomparabilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.”
O lege care să prevadă pedepse pentru încălcarea acestei prevederi constituţionale nu există.
Referitor la Statutul magistraţilor, în perioada 1997-2001 a funcţionat Legea 92/1992.
Art. 83 prevede: “Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamintul superior”.
Art 122 al legii stabileşte drept abatere disciplinara “încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind pe magistraţi”.
Art 124 prevede: “Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de procurori, se exercită de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.”
Acţiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
Victor Ponta a ieşit din procuratură în 2001.
O inexactitate în precizările lui Teodor Meleşcanu
Fostul director al SIE a negat marţi că ar fi fost iniţiatorul HG 223 din 2013, prin care, conform declaraţiilor făcute luni seara de preşedintele Băsescu, premierul Victor Ponta ar fi încercat să-şi ascundă trecutul de ofiţer acoperit.
HG 223 extinde lista informaţiilor secrete al SIE şi la foştii ofiţeri ai Serviciului, nu numai la personalul activ, fapt ce s-a făcut, spunea luni seara şeful statului, cu complicitatea directorului SIE de la acea dată.
Nota de fundamentare a hotărârii, postată pe site-ul Guvernului, arată însă că Teodor Meleşcanu este cel care argumenta necesitatea modificărilor conţinute de HG 223.
(Click AICI pentru a citi Nota de fundamentare)
Precizări ale SIE
Potrivit unui comunicat al Serviciului de Informaţii Externe, citat marţi de Digi 24, HG 223 din 2013 (evocată de preşedintele Traian Băsescu) nu trebuia supusă procedurii de avizare a CSAT.
“Documentul, elaborat la nivelul departamentului juridic, cu aportul de specialitate al tuturor structurilor instituţiei, a fost semnat de conducerea SIE şi, ulterior avizării, potrivit legii, a fost înaintat Guvernului spre aprobare.
Proiectul a fost dezbătut şi supus aprobării în şedinţa publică a Executivului din data de 30.04.2013.
Proiectul de Hotărare de guvern a respectat întocmai circuitul legal de avizare, fiind înaintat Guvernului spre adoptare după obţinerea tuturor avizelor, inclusiv avizul Consiliului Legislativ.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, acest tip de act normativ nu este condiţionat de un aviz CSAT, aşa cum, de altfel, nici HG nr. 1209/2002 nu a fost avizat de către CSAT. De altfel, din datele pe care le deţinem, nicio hotărâre a guvernului având ca obiect de reglementare liste cuprinzând informaţiile secrete de stat ale celorlalte autorităţi şi instituţii publice care gestionează asemenea informaţii nu a fost supusă avizului CSAT.
În privinţa statutului personalului SIE, modificarea adusa de HG nr. 223/2013 nu reprezintă o extindere, ci o restrângere a categoriilor de personal protejate la nivel de secret de stat.”, arată, printre altele comunicatul SIE citat de Digi 24.
Declaraţiile candidaţilor
Premierul Victor Ponta, candidat al PSD-PC-UNPR, a fost primul care a reacţionat, marţi dimineaţă, la declaraţiile lui Traian Băsescu, spunând că acestea sunt ”numai minciuni”. Premierul Ponta a susţinut că preşedintele este ”extrem de tulburat şi frământat” şi că ”România nu mai trebuie să depindă de tulburările unei persoane”.
Fostul şef al SIE Teodor Meleşcanu a declarat că prin declaraţii de luni seară şeful statului a încălcat legea. Fostul director al SIE a mai spus că HG 223 din aprilie 2013 (unul dintre argumentele preşedintelui în demonstraţia că Victor Ponta a fost agent SIE) nu a fost iniţiată de el, întrucât, potrivit legii, serviciile de informaţii şi şefii lor nu au drept de iniţiativă legislativă.
Preşedinte al PNL şi candidat al ACL, Klaus Iohannis, a solicitat premierului Victor Ponta să clarifice în faţa naţiunii situaţia sa. Klaus Iohannis a susţinut că ”un politician mincinos, duplicitar şi manevrat” nu poate fi preşedintele României.
Candidatul independent Monica Macovei a spus că, urmare a dezvăluirii făcute de preşedintele Băsescu, ”premierul Victor Ponta trebuie să demisioneze în acest moment din funcţia de prim-ministru şi să-şi retragă candidatura pentru funcţia de preşedinte al României”.
Preşedintele PMP, Elena Udrea, a declarat că, în urma declaraţiilor şefului statului, Traian Băsescu, solicită retragerea lui Victor Ponta din cursa pentru Preşedinţie şi demisia din funcţia de premier.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu intră la capitolul ”golănii marca Băsescu” şi ”diversiune”.
