Războiul petrolului: Arabia Saudită atacă poziţiile Rusiei din Europa. Polonia, interesată de ţiţeiul saudit

Preşedintele rafinăriei Lotos, a doua cea mai mare din Polonia, a declarat la începutul săptămânii că este interesat de petrolul saudit sau iranian, ca parte a eforturilor Poloniei de a-şi reduce dependenţa de ţiţeiul rusesc.

Declaraţiile sale au stârnit nemulţumiri la Moscova, unde şefii din industria energetică spun că Arabia Saudită încearcă să atace poziţiile Rusiei din Europa, prin oferirea celui mai mic preţ, o politică de „dumping” prin care speră să îşi majoreze cota de piaţă.

„Suntem interesaţi să rafinăm orice resursă, inclusiv petrol saudit sau iranian”, a declarat Pawel Olechnowicz, citat de Reuters, adăugând că „diversificarea permite o siguranţă mai mare pentru companie”.

Igor Sechin, şeful gigantului Rosneft, cea mai mare companie de petrol din Rusia, s-a plâns la un forum la care au participat mai mulţi investitori de intrarea saudiţilor pe piaţa poloneză.

„Fac dumping”, a spus el. Alţi directori din industrie s-au arătat, de asemenea, îngrijoraţi. „Nu este cumva primul pas pentru redivizarea pieţelor din vest?”, a comentat Nikolai Rubchenkov, director executiv la Tatneft. „Nu ar trebui ca strategia energetică a guvernului să conţină ceva măsuri care să asigure interesele Rusiei pe pieţele sale din vest?”, a mai adăuga Rubchenkov.

Traderii şi rafinăriile europene au confirmat faptul că Arabia Saudită a oferit ţiţei la un discount semnificativ, ceea ce îl face mult mai atractiv decât petrolul rus. Cu toate că cele mai multe rafinării europene sunt dependente din punct de vedere tehnologic de mixul de petrol al Rusiei, producătorii ruşi au motive întemeiate să fie îngrijoraţi.

Temerile Rusiei

În anii 1970, Arabia Saudită a trimis jumătate din producţia sa de petrol în Europa. Uniunea Sovietică a construit, însă, conducte subterane prin care să exporte ţiţeiul din amplele câmpuri petroliere din vestul Siberiei aşa că saudiţii s-au orientat către pieţele din Asia, unde cererea era în creştere şi preţurile bune.

Ponderea petrolului saudit din Europa a continuat să scadă: în 2009 a ajuns la 5,9%, în timp ce procentul Rusiei a urcat la 34,8% la nivelul anului 2011. Cu toate acestea, saudiţii nu şi-au încercat până acum „norocul” în Polonia.

Ca multe dintre statele din centrul şi estul Europei, Polonia este un vechi client al companiilor petroliere ruseşti. Anul trecut, trei sferturi din importurile de petrol au fost din Rusia.

Pe de altă parte, Polonia se află în centrul eforturilor europene de a reduce dependenţa energetică a Uniunii de Rusia, iar saudiţii au nevoie să se extindă în afara Asiei, unde cererea începe să scadă.

Rusia a încercat să se pregătească pentru acest scenariu. Dacă în anii 2000 toate exporturile de petrol ajungeau în Europa, anul trecut, portofoliul era mai variat.

Pe pieţele asiatice, Rusia a devenit un competitor serios al Arabiei Saudite. În mai, exporturile sale de ţiţei către China le-au depăşit temporar pe cele ale saudiţilor.

Acum, însă, Arabia Saudită este implicată într-un război al preţurilor pentru obţinerea de cotă de piaţă nu doar cu producătorii americani de petrol de şist, ci cu toţi producătorii care nu fac parte din OPEC. Partea a acestui război este atacarea pieţelor tradiţionale ale Rusiei.

Competiţia pe piaţa ţiţeiului este un curent periculos al politicii preşedintelui Vladimir Putin legate de Orientul Mijlociu. Liderul rus speră să profite în momentul în care Iranul, aliatul său, va reintra pe pieţele globale de petrol şi gaze, spre exemplu, printr-o conductă subterantă de-a lungul Siriei.

Putin speră, de asemenea, să îi împiedice pe saudiţi să construiască o rută de export prin Siria. „Acum, când supremaţia energetică a Rusiei este în joc, determinarea lui Putin de a rezolva conflictul din Siria în condiţiile sale nu poate decât să crească”, notează jurnaliştii de la Bloomberg.