România s-a situat anul trecut pe locul patru între statele membre UE în privinţa creşterii gradului de ocupare, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un avans de 2,5 puncte procentuale ne-am situat după Bulgaria (+3,6%), Slovenia (+3,3%) şi Portugalia (+2,8%) şi am avansat până la 68,8%, în apropierea obiectivului de 70% stabilit pentru anul 2020.
Strategia Europa 2020 prevede atingerea unui grad de ocupare de cel puţin 75% la nivelul UE, dar acest obiectiv a fost adaptat la diverse ţinte naţionale în funcţie de condiţiile specifice din fiecare ţară. Per total, progresul realizat a fost de la 71,1% în 2016 până la 72,2% în 2017. La bărbaţi s-a ajuns la 78%, în timp ce la femei s-a consemnat un procentaj de doar 66,5%.
Pentru referinţă, menţionăm că ratele cele mai înalte de ocupare pentru populaţia în vârstă de 20 – 64 ani au fost obţinute de Suedia (81,8%), Germania (79,2%), Estonia (78,7%), Cehia (78,5%), Marea Britanie (78,2%), Olanda (78%), Danemarca (76,9%), Lituania (76%0 şi Austria (75,4%), toate aceste state fiind deja peste nivelul de referinţă de 75%.
La polul opus s-au plasat Grecia (57,8%, în pofida unei creşteri de 1,6 puncte procentuale anul trecut), Italia (62,3%,+0,7pp), Croaţia (63,6%,+2,2pp) şi Spania (65,5%, +1,6pp), ceea ce creează o imagine destul de clară a unei cauze importante pentru decalajul de performanţă economică între nordul şi sudul continentului.
De remarcat drept specific naţional, cu un decalaj de peste 17 puncte procentuale între rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor, România s-a plasat printre statele cu cele mai mari valori în materie, recordmenele fiind Malta (26,1 pp), Italia (19,8 pp) şi Grecia (19,7 pp). Sensibil peste Polonia şi Ungaria şi mult peste vecina de la sud de Dunăre, care a consemnat un decalaj mult mai mic, similar cu Germania şi Franţa (vezi tabelul).
De reţinut şi faptul că bărbaţii români au ajuns foarte aproape de media UE şi sunt net peste cei bulgari ( deşi mai au până la „hărnicia” polonezilor şi ungurilor). În schimb, cele care sunt mai departe de practica europeană şi coboară media naţională sunt femeile. Este şi principala direcţie pe care am putea recupera decalajele faţă de alte state UE, mai vechi sau mai noi membre.
/Problema cea mare: ocuparea la grupa de vârstă 55-64 de ani
Situaţia se menţine şi la grupa de vârstă sensibilă în privinţa posibilităţilor de angajare (55 – 64 de ani), unde suntem cu mult sub media europeană şi semnificativ sub situaţia din alte state foste socialiste.
Este cea de a doau direcţie majoră pe care ar trebui să ne concentrăm eforturile de îmbunătăţire a unor indicatori statistici care arată că mult mai puţin de un bărbat din doi şi cam o femeie din trei de această vârstă încă mai lucrează .
Interesant, la această grupă de vârstă, decalajele de gen sunt similare cu cele din Polonia şi Ungaria ( desigur, pe un palier ceva mai jos), dar cu mult peste cel din Bulgaria vecină, care a performat chiar peste Germania la acest capitol.
Asta deşi bărbaţii bulgari care se apropie de vârsta a treia au ajuns, practic, cu gradul de ocupare, la nivel european.
De remarcat, prin prisma afinităţilor culturale, şi diferenţa minimă de ocupare la această grupă de vârstă care există la verii francezi, dar nu prin hărnicia superioară a femeilor în raport cu media europeană ci prin situaţia mai precară a bărbaţilor, situaţi sub pragul de unu din doi şi mult sub media UE.
