La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Document / Raportul SAR: ”Cum am aburit FMI” și ce vine după. ”Nu unui nou acord”

de Claudiu Zamfir 14.3.2013

Erik de Vrijer - reprezentantul FMI pentru România

România nu a făcut nicio reformă reală în acordul cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, singurul câștig fiind dobânzile mai scăzute cu care se împrumută țara de pe piața liberă, relevă Raportul anual de analiză și prognoză – 2013, realizat de Societatea Academică Română (SAR).

Nu mai puțin de patru actuali miniștri și cinci foști miniștri, alături de consilieri guvernamentali și analiști au comentat Raportul a fost prezentat pe larg , joi, într-o dezbatere găzduită de Reprezentanța Comisiei Europene, la care au participat patru miniștri din actualul guvern și alți câțiva foști membri ai Executivului.

Capitolul macroeconomic, titrat ”Deficitul structural, cum am aburit FMI și ce vine după”, realizat de economistul Florin Cîțu, a atras protestele atât ale actualilor, cât și ale foștilor miniștri de Finanțe sau Buget.

(Descarcă de aici Raportul SAR – 2013.)

Raportul SAR – ”Cum am aburit FMI”

  • Analiza lui Cîțu face o radiografie necruțătoare a acordului cu FMI, a modului de implementare a reformelor de către autoritățile române și a felului în care a fost verificat și reevaluat succesiv chiar de către Fond:
  • Din păcate, programul de reformă, chiar dacă a fost monitorizat de FMI, se află aproximativ în acelaşi stadiu ca atunci când a fost aprobat: nicio firmă privatizată, sectorul public este şi mai prezent în economie, preţurile la energie sunt încă controlate, cu menţiunea că între timp datoria publică mai mult decât s-a dublat, de la 13.4% din PIB (sfârşitul lui 2008) la 37.2% (sfârşitul lui noiembrie 2012), iar PIB-ul potenţial a scăzut aproape de zero.
  • Singurul beneficiu pe care putem să-l constatăm este minimizarea riscului în balanţa externă datorită împrumutului de la FMI, aflat în administrarea băncii centrale.
  • România nu a implementat niciuna din sugestiile FMI şi doar a mimat reforma economică în perioada 2009-2012.
  • De regulă, în ultima lună din an există derapaje ale deficitului bugetar. Mai grav, pe tot parcursul programelor, în majoritatea cazurilor, ţintele de arierate au fost depăşite. Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la început o măsură temporară. În 2011, salariile din sectorul public au crescut cu 11%, iar în 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010.
  • Toate acestea ne indică faptul că în România nu a existat consolidare fiscală şi nici austeritate, în accepțiunea clasică a celor două politici.
  • Deficitul bugetar în scădere a fost posibil doar prin creşterea arieratelor, iar cheltuielile publice cu angajaţii nu au scăzut decât temporar, în perioada iulie 2010 – martie 2011, în timp ce cheltuielile publice nominale nu au scăzut în niciun an. Analiza lui Cîțu, folosind date publice, relevă progresele slabe în privința reducerii deficitului bugetar în timpul acordului cu FMI: de la un deficit bugetar general de 14,5 miliarde de lei în iunie 2009, România a ajuns în decembrie 2012 la un deficit de 17,4 miliarde de lei, în condițiile în care ținta din programul cu Fondul era de 14,7 miliarde de lei deficit, după reevaluări succesive de obiectiv acceptate de FMI.
  • Mai mult, România a dublat datoria publică şi a crescut taxele.
  • Este normal în aceste condiţii să nu existe creştere economică.
  • Mimarea reformei de către guvernanţi surprinde în totalitate realitatea relaţiei dintre FMI şi România. Iar implicaţiile acestei relaţii nu vizează doar creşterea economică, ci au şi o dimensiune ideologică – oferă concluzia falsă că o consolidare fiscală nu duce la creştere economică.

Soluțiile SAR pentru guvern – NU unui nou acord cu FMI, DA aderării la zona euro

  • România nu are nevoie şi nici nu trebuie să mai semneze un nou acord cu FMI.
  • Deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finanţat de banca centrală din rezervele proprii, iar decizia Băncii Centrale Europene de a finanţa statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finanţare.
  • E necesar un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o dată specificată, asumat de către toată clasa politică. Acest program impune un anumit set de refome pentru a atinge ţintele nominale (inflaţie, datorie publică, deficit, piaţă secundară de obligaţiuni funcţională etc).
  • Doar îndeplinirea obiectivelor nominale din tratatul de la maastricht nu reprezintă o garanţie că în interiorul zonei euro România nu va mai acumula dezechilibre macroeconomice. De aceea, recomandarea include asumarea de către clasa politică şi a pactului fiscal care ar avea ca obiectiv un surplus structural. Astfel, România ar fi forţată să facă şi ajustarea reală, pe partea de productivitate de exemplu, către media zonei euro.
  • Revenirea la ciclul electoral de 4 ani cu organizarea simultană a alegerilor parlamentare și prezidențiale pentru a elimina tendința clasei politice de a amâna reformele în preajma anilor electorali.

Apărarea Guvernului. Ministrul Bugetului: Deficitul a scăzut la 2,9% din PIB cu tot cu arierate

Actuali și foști miniștri au contestat virulent analiza din raportul SAR, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, arătând că în urma acordurilor cu FMI, în prezent, România și-a scăzut deficitul bugetar la 2,9% din PIB în termeni ESA, care include și arieratele (inclusiv ale companiilor de stat), țara ieșind practic din procedura de deficit excesiv.

Voinea a susținut că în lipsa acordurilor cu FMI, cheltuielile bugetare cu dobânzile la datoria publică s-ar majora în 2013 de la 1,57% din PIB la 1,91% din PIB.

La rândul său, fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu (PDL), a arătat că prin reducerile salariale din sectorul bugetar cu 25%, au fost realizate economii de 4 miliarde de lei.

De asemenea, prin majorarea TVA de la 19% la 24% statul a colectat în plus la buget 10 miliarde de lei pe an, în comparație cu perioadele în care TVA era 19%, a mai susținut fostul ministrru de Finanțe.

”La sfârșitul anului 2008, România avea un deficit de 5,7% ESA, deci ieșise din deficitul de 3%, un deficit striuctural de 8,3%. În 2009, am avut un deficit de 9%. România nu putea să-și finanțeze deficitul. Am trecut de la o creștere economică de 7,3% în 2008, la o cpontracție de 6,6% în 2009. În 2011 am ajuns la stabilitate financiară, am avut 2,2% creștere”, a mai declarat Ialomițianu.

În privința arieratelor, el a arătat că acestea erau, în 2009, peste 2.000 de miliarde de lei și au ajuns în decembrie 2011 sub 800 de milioane de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Negocieri dure pe proiectul bugetului multianual UE – Germania, Suedia și Olanda cer restricționarea cheltuielilor

Victor Bratu

Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să își revizuiască planurile de stimulare a creșterii economice și de combatere a schimbărilor climatice dacă nu ajunge rapid… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă pentru desemnarea candidatului USR la Primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă din USR pentru desemnarea candidatului la Primăria Capitalei. Dacă va fi desemnat candidatul USR la PMB, Alianța formată… Mai mult

Stiri

Avocatului Poporului – listă de recomandări pentru creșterea siguranței în trafic

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a elaborat o serie de Recomandări prin care solicită Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române o serie de… Mai mult

Stiri

Românii, printre europenii care merg cel mai puțin cu trenul

Vladimir Ionescu

Românii se numără printre europenii care utilizează cel mai puțin trenul în scopul deplasării în interiorul țării – doar 4,7% din kilometrii parcurși cu un… Mai mult

Stiri

CIECH Soda România explică de ce e în pragul închiderii și care e aportul la economie al operatiunilor de până acum în România

Vladimir Ionescu

Mii de locuri de muncă și 445 milioane de lei valoare adăugată la PIB-ul României – acesta este impactul economic al singurului producător de sodă… Mai mult

Stiri

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele şapte luni cu 26%, serie brută

Vladimir Ionescu

Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primele şapte luni ale anului în curs, faţă de perioada similară din 2018, ca serie brută, cu 26%,… Mai mult

Stiri

Parlament / PSD vrea să crească valoarea tichetelor de masă

Vladimir Ionescu

Valoarea unui tichet de masă va creşte de la 15,18 lei la 20 de lei, potrivit unui proiect de lege care a primit raport pozitiv… Mai mult