La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Document / Raportul SAR: ”Cum am aburit FMI” și ce vine după. ”Nu unui nou acord”

de Claudiu Zamfir 14.3.2013

Erik de Vrijer - reprezentantul FMI pentru România

România nu a făcut nicio reformă reală în acordul cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, singurul câștig fiind dobânzile mai scăzute cu care se împrumută țara de pe piața liberă, relevă Raportul anual de analiză și prognoză – 2013, realizat de Societatea Academică Română (SAR).

Nu mai puțin de patru actuali miniștri și cinci foști miniștri, alături de consilieri guvernamentali și analiști au comentat Raportul a fost prezentat pe larg , joi, într-o dezbatere găzduită de Reprezentanța Comisiei Europene, la care au participat patru miniștri din actualul guvern și alți câțiva foști membri ai Executivului.

Capitolul macroeconomic, titrat ”Deficitul structural, cum am aburit FMI și ce vine după”, realizat de economistul Florin Cîțu, a atras protestele atât ale actualilor, cât și ale foștilor miniștri de Finanțe sau Buget.

(Descarcă de aici Raportul SAR – 2013.)

Raportul SAR – ”Cum am aburit FMI”

  • Analiza lui Cîțu face o radiografie necruțătoare a acordului cu FMI, a modului de implementare a reformelor de către autoritățile române și a felului în care a fost verificat și reevaluat succesiv chiar de către Fond:
  • Din păcate, programul de reformă, chiar dacă a fost monitorizat de FMI, se află aproximativ în acelaşi stadiu ca atunci când a fost aprobat: nicio firmă privatizată, sectorul public este şi mai prezent în economie, preţurile la energie sunt încă controlate, cu menţiunea că între timp datoria publică mai mult decât s-a dublat, de la 13.4% din PIB (sfârşitul lui 2008) la 37.2% (sfârşitul lui noiembrie 2012), iar PIB-ul potenţial a scăzut aproape de zero.
  • Singurul beneficiu pe care putem să-l constatăm este minimizarea riscului în balanţa externă datorită împrumutului de la FMI, aflat în administrarea băncii centrale.
  • România nu a implementat niciuna din sugestiile FMI şi doar a mimat reforma economică în perioada 2009-2012.
  • De regulă, în ultima lună din an există derapaje ale deficitului bugetar. Mai grav, pe tot parcursul programelor, în majoritatea cazurilor, ţintele de arierate au fost depăşite. Reducerea cheltuielilor cu salariile a fost de la început o măsură temporară. În 2011, salariile din sectorul public au crescut cu 11%, iar în 2012 au fost aduse la nivelul salariilor din iulie 2010.
  • Toate acestea ne indică faptul că în România nu a existat consolidare fiscală şi nici austeritate, în accepțiunea clasică a celor două politici.
  • Deficitul bugetar în scădere a fost posibil doar prin creşterea arieratelor, iar cheltuielile publice cu angajaţii nu au scăzut decât temporar, în perioada iulie 2010 – martie 2011, în timp ce cheltuielile publice nominale nu au scăzut în niciun an. Analiza lui Cîțu, folosind date publice, relevă progresele slabe în privința reducerii deficitului bugetar în timpul acordului cu FMI: de la un deficit bugetar general de 14,5 miliarde de lei în iunie 2009, România a ajuns în decembrie 2012 la un deficit de 17,4 miliarde de lei, în condițiile în care ținta din programul cu Fondul era de 14,7 miliarde de lei deficit, după reevaluări succesive de obiectiv acceptate de FMI.
  • Mai mult, România a dublat datoria publică şi a crescut taxele.
  • Este normal în aceste condiţii să nu existe creştere economică.
  • Mimarea reformei de către guvernanţi surprinde în totalitate realitatea relaţiei dintre FMI şi România. Iar implicaţiile acestei relaţii nu vizează doar creşterea economică, ci au şi o dimensiune ideologică – oferă concluzia falsă că o consolidare fiscală nu duce la creştere economică.

Soluțiile SAR pentru guvern – NU unui nou acord cu FMI, DA aderării la zona euro

  • România nu are nevoie şi nici nu trebuie să mai semneze un nou acord cu FMI.
  • Deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finanţat de banca centrală din rezervele proprii, iar decizia Băncii Centrale Europene de a finanţa statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finanţare.
  • E necesar un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o dată specificată, asumat de către toată clasa politică. Acest program impune un anumit set de refome pentru a atinge ţintele nominale (inflaţie, datorie publică, deficit, piaţă secundară de obligaţiuni funcţională etc).
  • Doar îndeplinirea obiectivelor nominale din tratatul de la maastricht nu reprezintă o garanţie că în interiorul zonei euro România nu va mai acumula dezechilibre macroeconomice. De aceea, recomandarea include asumarea de către clasa politică şi a pactului fiscal care ar avea ca obiectiv un surplus structural. Astfel, România ar fi forţată să facă şi ajustarea reală, pe partea de productivitate de exemplu, către media zonei euro.
  • Revenirea la ciclul electoral de 4 ani cu organizarea simultană a alegerilor parlamentare și prezidențiale pentru a elimina tendința clasei politice de a amâna reformele în preajma anilor electorali.

Apărarea Guvernului. Ministrul Bugetului: Deficitul a scăzut la 2,9% din PIB cu tot cu arierate

Actuali și foști miniștri au contestat virulent analiza din raportul SAR, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, arătând că în urma acordurilor cu FMI, în prezent, România și-a scăzut deficitul bugetar la 2,9% din PIB în termeni ESA, care include și arieratele (inclusiv ale companiilor de stat), țara ieșind practic din procedura de deficit excesiv.

Voinea a susținut că în lipsa acordurilor cu FMI, cheltuielile bugetare cu dobânzile la datoria publică s-ar majora în 2013 de la 1,57% din PIB la 1,91% din PIB.

La rândul său, fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițianu (PDL), a arătat că prin reducerile salariale din sectorul bugetar cu 25%, au fost realizate economii de 4 miliarde de lei.

De asemenea, prin majorarea TVA de la 19% la 24% statul a colectat în plus la buget 10 miliarde de lei pe an, în comparație cu perioadele în care TVA era 19%, a mai susținut fostul ministrru de Finanțe.

”La sfârșitul anului 2008, România avea un deficit de 5,7% ESA, deci ieșise din deficitul de 3%, un deficit striuctural de 8,3%. În 2009, am avut un deficit de 9%. România nu putea să-și finanțeze deficitul. Am trecut de la o creștere economică de 7,3% în 2008, la o cpontracție de 6,6% în 2009. În 2011 am ajuns la stabilitate financiară, am avut 2,2% creștere”, a mai declarat Ialomițianu.

În privința arieratelor, el a arătat că acestea erau, în 2009, peste 2.000 de miliarde de lei și au ajuns în decembrie 2011 sub 800 de milioane de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2013

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult