România este lider detașat în UE la ponderea cazurilor de bacterii rezistente la antibiotice, conform Raportului pentru 2018 al Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC).
La toate bacteriile cuprinse în monitorizarea pe baza căreia s-a realizat analiza, România este cu mult peste media UE, în ceea ce privește ponderea cazurilor rezistente la antibiotice, reiese din datele colectate prin rețeaua europeană de supraveghere a evoluției antimicrobine:
Rezistența antimicrobiană (AMR) este abilitatea unui organism de a rezista la acțiunea a cel puțin un agent microbian.
Consecințele AMR pot fi severe, tratamentul cu antibioticul adecvat fiind important pentru a obține rezultate.
AMR este considerată unul dintre cele mai mari amenințări din domeniul sănătății publice, iar estimările EARSNet arată că peste 670.000 de infecții din UE și Spațiul Economic European (EEA) sunt generate de rezistența antimicrobiană, mai arată Raportul ECDC.
Aproximativ 33.000 de persoane mor anual, în UE și EEA, din cauza acestor infecții ce prezintă rezistență la antibioticele cunoscute.
Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile, în mod normal vulnerabile la antibiotice, devin rezistente și continuă să se multiplice ca urmare a unor modificări genetice produse ca reacție la antibioticele administrate.
La fel ca și în anii precedenți, Raportul anual constată variații mari în funcție de speciile bacteriene, dar și de regiunea geografică. În general, procentele de rezistență mai mici sunt raportate de statele nordice, iar procentele mai mari, în sudul și estul Europei.
Capitolele la care România înregistrează cea mai gravă situație din UE
Raportul vizează opt specii bacteriene invazive, izolate din sânge sau din lichidul cefalorahidian: Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis și Enterococcus faecium.
Pentru fiecare bacterie este monitorizată rezistența pe tipuri de antibiotice, ceea ce înseamnă un total de 27 de indicatori (fiecare cu tabel separat pentru)
România se află pe cea mai proastă poziție (cele mai multe cazuri raportate, ca pondere) la nouă din cei 27 de indicatori, iar la alți doi ocupă penultimul loc. În partea cu probleme serioase a tabelurilor se află și la celelalte 16 situații monitoriate de ECDC.
La ce capitole este lider România (ultimul loc):
- ponderea probelor de Pseudomonas aeruginosa rezistente la piperacilină +/-tazobactam – 49,3%, față de 18,3% media europeană
- Pseudomonas aeruginosa rezistentă la ceftazidimă – 46,7%, față de 14,1% media europeană
- Pseudomonas aeruginosa rezistentă la aminoglicozide – 50,7%, față de 11,8%
- Pseudomonas aeruginosa rezistentă la carbapeneme – 55,1%, față de 17,2% media UE și SEE
- Pseudomonas aeruginosa rezistentă la trei sau mai multe grupe de antimicrobiene dintre piperacilină +/- tazobactam, ceftazidimă, fluorochinolone, aminoglicozide și carbapeneme – 49,4%, media europeană este de 12,8%
- Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilină non-wild-type – 40% în cazul României, în condițiile în care următoarea clasată, Franța, înregistrează o pondere de 29,1% în totalul cazurilor cu streptococcus pneumoniae
- Streptococcus pneumoniae rezistent la macrolide – 32,3% în cazul României, pe locul doi se află Croația
- Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilină și la macrolide – 26,7%, Franța pe locul doi, cu 20,4%
- Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) – 43% în cazul României, față de 16,4% media UE
Penultimul loc:
- Enterococcus faecium rezistent la vancomycin – penultimul loc, după Croația, cu 40,3%, comparativ cu media europeană, de 17,3%.
- Pseudomonas aeruginosa rezistentă la fluorochinolone, România se află pe al doilea loc, după Slovacia, cu 52,3%. Media europeană – 19,7%.
Răceli tratate cu antibiotic
Consumul de antibiotice fără indicație din partea medicului este una dintre principalele cauze ale Rezistenței Antimicrobiene.
Peste 4,5 milioane de români au tratat în ultimul an cel puţin o dată răceala manifestată cu durere în gât cu antibiotice şi peste 30% dintre ei au făcut acest lucru fără niciun fel de recomandare de la medic, arată un studiu al Societăţii Române de Rinologie şi Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, realizat în luna octombrie.
O treime dintre cei care au consumat antibiotic fără prescripţie de la medic s-au documentat cu privire la utilizarea antibioticelor apelând la sfaturile celor apropiaţi sau citind pe Internet.
