Menținerea deficitului bugetar se va dovedi o ”muncă sisfică” pentru guvernul tehnocrat, notează analiștii ING, ca urmare a ”agendei populiste” pe care Parlamentul va continua să o promoveze în anul electoral 2016.
Este de așteptat ca Parlamentul să își urmărească în continuare agenda populistă înaintea alegerilor locale și parlamentare din acest an prin promovarea unor inițiative legislative care să vizeze: creșteri de salarii în sectorul public, creșterea salariului minim, blocarea reformelor din administrația publică, educație și sănătate, întârzierea privatizărilor, obstrucționarea punerii în aplicare a principiilor de bună guvernanță în companiile de stat sau măsuri pentru reducerea datoriilor debitorilor, se arată în raportul ING.
”Prin urmare, guvernul tehnocrat s-ar putea confrunta cu o muncă sisifică în ceea ce privește accelerarea reformelor și menținerea deficitului bugetar sun 3% din PIB”, notează analiștii ING.
Ei sunt de părere că noul guvern este format în mare parte din profesioniști, însă fără un mandat politic pentru schimbări majore care să permită executivului ”punerea bazelor pentru majorarea potențialului de creștere” (estimat de Comisia Europeană la 2,5-3% din PIB), anul 2016 ar putea fi considerat un ”an pierdut”.
Printre măsurile asupra cărora ar trebui să se aplece cabinetul Cioloș se numără, în viziunea analiștilor ING:
- Creșterea eficienței energetice într-unul dintre cel mai puțin eficiente state din UE.
- Stimularea natalității, în condițiile în care populația ar urma să scadă cu 2,6 milioane de persoane până în 2060, în principal din cauza îmbătrânirii. Forța de muncă ar urma să scadă cu o treime ca urmare a acestor trenduri demografice, reiese din datele Comisiei Europene.
- Reformarea educației pentru a contracara efectele negative ale evoluțiilor demografice. România are a doua cea mai mare pondere din UE a elevilor ce nu dobândesc abilități școlare de matematică și știință de bază (41,6%). OECD estimează că dacă această problemă s-ar remedia, PIB-ul României va crește de patru ori în timp.
Principalele evoluții ale economiei
- Cursul pe termen scurt este prognozat a rămâne în jurul pragului de 4,5 lei/euro. Până la finele anului, economiștii ING anticipează o întărire a leului, la nivelul de 4,3 lei/euro, cu mențiunea că ”nivelul de 4,38/4,4 va fi greu de spart dacă inflația continuă să surprindă în sens negativ ca urmare a presiunilor globale deflaționiste”;
- Leul se va deprecia în raport cu dolarul american. În trimestrul al treilea paritatea leu/euro și leu/dolar va fi de 4,35;
- Creșterea economică este estimată a fi de 3,7% în primul trimestru al anului, față de trimestrul întâi din 2015.
- Randamentele la obligațiunile pe termen lung (10 ani) sunt estimate a se menține la nivelul de 3,7% în primele luni ale anului și să crească până la 4,2% în ultimele trei luni din 2013;
- Dobânda cheie de politică monetară se va menține la nivelul de 1,75% pe an în 2016, urmând să fie majorată la 2,25% în prima parte a anului viitor, respectiv la 2,5% în trimestrul doi din 2017;
