Raport CE pentru România: Companii de stat nerestructurate, sistemul de sănătate nesustenabil, cea mai slabă absorbție de fonduri UE

Șapte probleme și slăbiciuni afectează economia României, printre care lentoarea reformei companiilor de stat, slaba absorbție de fonduri europene și nesustenabilitatea sistemului sanitar de stat, avertizează Comisia Europeană, într-un raport postat pe site-ul oficial.

”Restructurarea companiilor de stat și mai ales programul de privatizare au avut un succes foarte limitat”, se arată în raportul Comisiei Europene.

În context, Comisia arată că România poate fie să îmbunătățească activitatea companiilor de stat, fie să le privatizeze, iar dacă nicuna dintre aceste soluții nu funcționează, nu-i mai rămâne altceva de făcut decât să le închidă.

De asemenea, Comisia arată că încercările Guvernului de a introduce manageri privați la companiile de stat s-au făcut cu ”întârzieri considerabile”, dar de multe ori managerii privați nu au rămas în funcție mult timp, iar în alte cazuri, ”numirile finale nu par să fi fost bazate în întregime pe criterii profesionale”.

De asemenea, vânzarea de participații la întreprinderile de stat a avut foarte puțin succes.

”Din cauza succesului foarte limitat în restructurarea sectorului întreprinderilor de stat, marile provocări rămân în a le transforma într-un factor care contribuie la economie. În condițiile în care programul s-a concentrat pe doar 20 de companii-cheie și a avut relativ puțin succes, persistă provocări majore. Acest lucru este valabil mai ales că, în afară de cele 20 de companii care au fost monitorizate atent, există peste 900 altele care nu au fost monitorizate și la care puțin pare să fi fost făcut pentru a ameliora problemele”, consideră DG Economie și Finanțe.

”În ciuda angajamentelor de a face mult mai mult, până în prezent doar două pachete de acțiuni de câte 15% la companiile de stat care au fost deja cotate la bursă și în care Guvernul continuă să dețină pachetul majoritar de actiuni au fost vandute prin intermediul unei oferte publice secundare (SPO)”, se arată în raport.

În privința CFR Marfă, Comisia Europeană așteaptă ca Guvernul să finalizeze tranzacția cu Grup Ferovia Român, pentru privatizarea pachetului majoritar de 51%.

Privatizarea ”este programată să fie închis / finalizată cu transferul dreptului de proprietate într-o etapă ulterioară”, reține Comisia.

În schimb, referitor la Poșta Română, Comisia Europeană arată că privatizarea companiei ”a fost amânată în mod repetat”, deși această măsură era pe masa Guvernului din anul 2011.

”Mai mult decât atât, atunci când a venit la oferta reală, în iunie 2013, a eșuat, deoarece nu a existat interes din partea investitorilor pentru a cumpăra nici măcar documentația de atribuire. Confruntat cu această eșec, guvernul de atunci a decis să o întârzie și mai mult”, precizează Executivul European.

Raportul a fost realizat în luna iulie 2013, de Directoratul General pentru Politici Economice și Financiare al Comisiei, la capătul celor două acorduri de asistență financiară finalizate de România cu Comisia Europeană, în perioada 2009-2013.

Documentul este semnat de Istvan Szekely (foto), șeful delegației Comisiei Europene în negocierile cu România, în cadrul acordului de asistență financiară.

Alte probleme și slăbiciuni ale economiei României:

• Sustenabilitatea fiscală limitată a sistemului de sănătate și eficiența scăzută a serviciilor de asistenta medicala. Reforme esențiale vor fi în continuare necesare, pentru a introduce un sistem de finanțare sustenabil (până la care acesta rămâne o datorie contingentă pentru finanțele publice) și pentru a îmbunătăți sistemul de asistență medicală. Structura de prestare de servicii este ineficientă din punctul de vedere al costurilor. Serviciile de îngrijire ambulatorie sunt slabe și sub-finanțate. Există o capacitate prea ineficientă în prea multe spitale. Abordarea acestor probleme este important să determine o mai bună utilizare a resurselor limitate, pentru a îmbunătăți performanța precară a România la o serie de indicatori de sănătate.
• Riscurile persistente de re-acumularea de arierate, în special la nivelul administrației locale. Arieratele guvernamentale (0-360 zile) continuă să se mențină în jurul valorii de 0,5% din PIB. În timp ce arieratele la nivelul administrației centrale și în domeniul asistenței sociale au fost controlate relativ bine, încercarea de a controla arieratele la nivelul administrației publice locale s-a întâlnit cu un succes limitat.
• Politici active pe piața muncii limitate și rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor. România are un sector informal relativ mare, de aproximativ 30% din economie. Acest lucru are implicații negative pentru veniturile fiscale, pentru concurență și, posibil, de asemenea, pentru condițiile de muncă.
• Mediul de afaceri: rămân provocări în domeniul cerințelor declarării afacerilor, cartea funciară este subdezvoltată, facilitarea accesului la finanțare și accesul la piețele internaționale pentru IMM-urile românești ar mai putea fi consolidate.
• Modernizarea în continuare a cadrului de lichidare a băncilor, în conformitate cu evoluțiile la nivelul UE. Deteriorarea continuă a activelor de calitate ale băncilor rămâne un motiv de îngrijorare.
• România înregistrează în continuare cea mai mică absorbție a fondurilor structurale și de coeziune din UE, la sfârșitul lunii mai 2013, îngreunată de o administrație slabă. Absorbție este împiedicată de lipsa de prioritizare, slaba capacitate administrativă și un cadru de reglementare sub-optimal. Absorbția fondurilor structurale, de coeziune precum și cele agricole de la UE a crescut de la circa 0,9% la începutul programului, martie 2009, la 25% în mai 2013. Principalele obstacole în calea unei mai bune absorbții par să provină dintr-o lipsă de control și de orientare puternică la cele mai înalte niveluri.