Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

La obiect

Semnal de alarmă la statistica înmatriculărilor auto: primii din UE la autoturisme, ultimii la camioane și utilitare

Puse cap la cap, ultimele statistici ale industriei auto relevă un trend îngrijorător în ceea ce privește înmatriculările de autovehicule: în România se investește în… Mai mult

30.07.2019

Cronicile

Radu Crăciun / Saga procurorului-șef european, saga zonei euro

de Radu Crăciun , 5.4.2019

Saga numirii primului procuror-sef european continua, iar procesul de nominalizare pare sa fi intrat intr-un blocaj. Nici Parlamentul European, nici Consiliul UE nu vor sa renunte la candidatul propriu. Aceste institutii formeaza cele doua camere ale legislativului european, principiul dupa care se ghideaza fiind cel al co-deciziei si al consensului. (Atunci cand se poate…)

Cele doua entitati au putere de decizie similara, in pofida faptului ca Parlamentul European este consecinta unor alegeri democratice organizate la nivelul continentului, in timp ce Consiliul UE reprezinta guvernele tarilor membre. Este o constructie care reflecta perfect ambiguitatea national-european ce domina guvernanta UE. O ambiguitate care nu de putine ori duce la confuzie sau blocaje.

Numirea procurorului-sef european este inca un exemplu in acest sens. Pentru aceasta discutie nu este relevant faptul ca pentru functie candideaza si un cetatean roman. Sa facem abstractie de acest lucru si sa ne concentram mai degraba asupra procesului.

Pe de o parte, a existat o Comisie tehnica de evaluare care a stabilit o ierarhie a candidatilor dupa audieri. Ulterior a existat un vot al ambasadorilor celor 22 de  tari care fac parte din structura Parchetului European si care au stabilit o alta ierarhie, nota bene fara a face o audiere a candidatilor. Doar pe baza instructiunilor primite de la guvernele pe care le reprezinta. Si, in final, un vot al celor doua comisii de specialitate, LIBE si CONT, din Parlamentul European, care au stabilit o alta ierarhie, similara cu cea a Comisiei tehnice, si ea, dupa audierea candidatilor. Acest amalgam confuz si complex de institutii si autoritati care isi aroga dreptul de a decide cred ca ignora doua lucruri importante. In primul rand faptul ca functia este una tehnica in care calitatea profesionistului si experienta lui sunt esentiale. In al doilea rand, faptul ca va reprezenta o institutie Europeana. Suficiente elemente pentru a constata ca de fapt opiniile care ar trebui sa conteze ar fi cele ale Comisiei tehnice si ale Parlamentului European.

Implicarea individuala a guvernelor in acest proces denota situatia ambigua pe care tarile membre inteleg sa o mentina in interiorul UE. Vrem o UE mai puternica, dar avem grija ca deciziile Parlamentului European sa fie cenzurate de fiecare de guvernele tarilor membre. Dilema european vs. national se mentine si este intretinuta prin astfel de proceduri ambigue, care necesita negocieri nesfarsite intre reprezentantii tarilor membre si reprezentantii Parlamentului European. In varianta in care Consiliul UE, adica guvernele, ar reusi sa isi impuna punctul de vedere o intrebare ar fi perfect legitima: de ce mai votam un parlament european? Care mai este semnificatia democratica a unui astfel de proces?

In timp ce in Parlamentul European majoritatile se fac mai degraba pe criterii de afinitati politice si mai putin nationale, in Consiliul UE cred ca putem suspecta ca “marimea conteaza”. Cu alte cuvinte, marile puteri europene sunt capabile de actiuni de lobby menite sa creeze sprijin pentru proprii sai candidati, eventual chiar si cu riscul blocarii mecanismului decizional. Oare daca unul dintre finalisti nu ar fi fost francez, ci maltez (ca rimeaza) Consiliul Europei ar fi mers pana in panzele albe cu candidatul sau riscand sa amane cu luni de zile intreg procesul?

Din pacate acest principiu decizional dualist-confuz este o problema care se intalneste in multe alte zone ale constructiei europene, iar majoritatea guvernelor europene pot fi suspectate de ipocrizie atunci cand sustin importanta UE, dar au grija sa limiteze autoritatea institutiilor europene prin protejarea cu prioritate a intereselor proprii.

Este exact motivul pentru care zona euro ramane in continuare o zona subreda, iar integrarea economica profunda a zonei de moneda unica bate pasul pe loc: blocajul oferit de divergenta intre interesele nationale si cele comunitare. Sa ne amintim de faptul ca, in perioda de contracarare a crizei, o decizie a Bancii Centrale Europene de a trece la o relaxare cantitativa (quantitative easing) similara Fed in SUA a fost intarziata cu cel putin 2 ani in urma opozitiei Germaniei, care era obsedata de o inflamare a inflatiei. Realitatea a dovedit ulterior ca temerea nu a fost justificata, dar a reusit sa decaleze curba revenirii economiei europene cu cativa ani in urma celei americane. Ironia este ca cel mai hotarat mesaj de interventie din partea BCE, care a reusit sa linisteasca apele, a venit in final de la un guvernator BCE…italian.

Pentru saga numirii procurorului-sef european si saga crearii zonei euro nu este lipsit de relevanta sa amintim presiunile pe care Franta le-a facut pentru ca primul guvernator al Bancii Centrale Europene, banca centrala a zonei euro, sa fie un francez. (Orice asemanare cu numirea procurorului-sef nu cred ca este intamplatoare.) In final, ca o solutie de compromis, a fost ales guvernatorul olandez Duisenberg, dar caruia, pentru a menaja frustrarile franceze, i s-a injumatatit mandatul de la 8 la 4 ani. Cum dupa 4 ani guvernatorul francez Trichet nu isi rezolvase inca problemele cu justitia, mandatul primului guvernator a fost in final de 8 ani pentru a fi preluat apoi de d-nul Trichet. Da, marile puteri europene cedeaza cu greu locurile din primul rand…

Subiectul uniunii fiscale la nivelul zonei euro este si el taraganat tot din considerente nationale. Pe scurt, tarile cu excedent bugetar sau politici bugetare precaute, Germania fiind un reprezentant de frunte, nu au dorinta de a finanta deficitele cronice ale tarilor aflate mai ales in zona mediteraneeana. Desigur, motive se pot gasi, dar ideea este ca criteriul national are grija sa se insereze tot timpul in procesul decizional european, eroadand constant credibilitatea celui din urma.

Nu este suficient ca lipsa unei lingua franca in Europa ne aminteste permanent mozaicul national al continentului si faliile culturale existente, dar si procesul decizional in afacerile europene este gandit ca sa limiteze importanta institutiilor europene in favoarea celor nationale si mai ales a celor mai mari tari.

Si iata cum o constructie a unei Europe tinuta intr-o lesa scurta de guvernele nationale nu poate duce decat la decizii lente, sub-optimale si bazate cateodata pe criterii discutabile. Sa nu uitam ca tot Germania si Franta au avut grija ca proprii candidati sa ajunga in finala de trei pentru numirea procurorului-sef european.

Si, in final o intrebare:

Ar trebui sa fie injumatatit mandatul primul procuror-sef si promisiunea ca al doilea procuror va fi francez pentru ca Franta sa accepte candidatul ne-francez al al Parlamentului European validat si de Comisia tehnica?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.4.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Transgaz – BRUA: Un an întârziere la finalizarea sectorului românesc al gazoductului pan-european: decembrie 2020

Razvan Diaconu

Conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va fi gata în luna decembrie 2019, aşa cum era planificat până acum, ci abia în decembrie 2020, potrivit… Mai mult

Stiri

Interesele SUA pentru Groenlanda: Resursele naturale și poziția geostrategică

Iulian Soare

Interesele SUA de a stăpâni Groenlanda sunt consistente și foarte serioase, dincolo de modul tipic pentru Trump de a le afirma pe twitter: Groenlanda este… Mai mult

Europa

Întâlnire Macron – Putin în avanpremiera G7. Franța vrea să fie mediatoare

Adrian N Ionescu

Preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de mediator între Rusia și grupul celorlalte cele mai puternice 7 țări ale lumii cu excepția Chinei… Mai mult

Stiri

Creștere masivă a importului de electricitate, stimulat de politica guvernamentală: 38% pe primele 5 luni. Tendința continuă

Adrian N Ionescu

România a importat cu 38% mai multă electricitate în primele cinci luni ale acestui an, față de aceeași perioadă similară din 2018, potrivit celui mai… Mai mult

Europa

Polonia ar putea participa la misiunea coordonată de SUA în Golful Persic

Iulian Soare

Polonia ar putea sprijini misiunea internaţională coordonată de Statele Unite pentru protejarea navelor comerciale în Golful Persic, în contextul tensiunilor cu Iranul, a declarat Jacek… Mai mult

Stiri

Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU: noul conflict India – Pakistan

Vladimir Ionescu

Consiliul de Securitate ONU urmează să se întâlnească vineri cu uşile închise, la cererea Chinei şi a Pakistanului, pentru a discuta decizia Indiei de a… Mai mult

Stiri

20.000 de vouchere suplimentare în programul Rabla

Vladimir Ionescu

Românii care vor să caseze mașinile vechi și să cumpere unele noi au la dispoziție, începând din 19 august, un nou pachet de 20.000 de… Mai mult