fbpx

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

Europa

”Nu-l putem lăsa doar pe Zuckerberg să decidă”: UE pregătește noi reglementări ale platformelor sociale după reacția acestora la revoltele din SUA

Lideri europeni privesc cu îngrijorare modul în care Facebook și Twitter au tratat în Statele Unite ”cazul Trump” și consideră că social media are nevoie… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Deficitul comercial la 11 luni a ajuns la 7,5% din PIB-ul estimat – Dacia revigorează sectorul de mașini

Deficitul balanței comerciale a ajuns la 16,43 miliarde euro după primele 11 luni ale anului (circa 7,5% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

11.01.2021

La obiect

Green Deal: România are capacități de stocare a gazelor de seră de 11.000 de ori mai mari decât stochează în realitate

Atingerea țintei UE de neutralitate climatică (zero emisii nete de gaze de seră)  implică eforturi considerabile inclusiv de stocare a acestora, dar datele din România privind… Mai mult

10.01.2021

Radu Crăciun / Saga procurorului-șef european, saga zonei euro

de Radu Crăciun , 5.4.2019

Saga numirii primului procuror-sef european continua, iar procesul de nominalizare pare sa fi intrat intr-un blocaj. Nici Parlamentul European, nici Consiliul UE nu vor sa renunte la candidatul propriu. Aceste institutii formeaza cele doua camere ale legislativului european, principiul dupa care se ghideaza fiind cel al co-deciziei si al consensului. (Atunci cand se poate…)

Cele doua entitati au putere de decizie similara, in pofida faptului ca Parlamentul European este consecinta unor alegeri democratice organizate la nivelul continentului, in timp ce Consiliul UE reprezinta guvernele tarilor membre. Este o constructie care reflecta perfect ambiguitatea national-european ce domina guvernanta UE. O ambiguitate care nu de putine ori duce la confuzie sau blocaje.

Numirea procurorului-sef european este inca un exemplu in acest sens. Pentru aceasta discutie nu este relevant faptul ca pentru functie candideaza si un cetatean roman. Sa facem abstractie de acest lucru si sa ne concentram mai degraba asupra procesului.

Pe de o parte, a existat o Comisie tehnica de evaluare care a stabilit o ierarhie a candidatilor dupa audieri. Ulterior a existat un vot al ambasadorilor celor 22 de  tari care fac parte din structura Parchetului European si care au stabilit o alta ierarhie, nota bene fara a face o audiere a candidatilor. Doar pe baza instructiunilor primite de la guvernele pe care le reprezinta. Si, in final, un vot al celor doua comisii de specialitate, LIBE si CONT, din Parlamentul European, care au stabilit o alta ierarhie, similara cu cea a Comisiei tehnice, si ea, dupa audierea candidatilor. Acest amalgam confuz si complex de institutii si autoritati care isi aroga dreptul de a decide cred ca ignora doua lucruri importante. In primul rand faptul ca functia este una tehnica in care calitatea profesionistului si experienta lui sunt esentiale. In al doilea rand, faptul ca va reprezenta o institutie Europeana. Suficiente elemente pentru a constata ca de fapt opiniile care ar trebui sa conteze ar fi cele ale Comisiei tehnice si ale Parlamentului European.

Implicarea individuala a guvernelor in acest proces denota situatia ambigua pe care tarile membre inteleg sa o mentina in interiorul UE. Vrem o UE mai puternica, dar avem grija ca deciziile Parlamentului European sa fie cenzurate de fiecare de guvernele tarilor membre. Dilema european vs. national se mentine si este intretinuta prin astfel de proceduri ambigue, care necesita negocieri nesfarsite intre reprezentantii tarilor membre si reprezentantii Parlamentului European. In varianta in care Consiliul UE, adica guvernele, ar reusi sa isi impuna punctul de vedere o intrebare ar fi perfect legitima: de ce mai votam un parlament european? Care mai este semnificatia democratica a unui astfel de proces?

In timp ce in Parlamentul European majoritatile se fac mai degraba pe criterii de afinitati politice si mai putin nationale, in Consiliul UE cred ca putem suspecta ca “marimea conteaza”. Cu alte cuvinte, marile puteri europene sunt capabile de actiuni de lobby menite sa creeze sprijin pentru proprii sai candidati, eventual chiar si cu riscul blocarii mecanismului decizional. Oare daca unul dintre finalisti nu ar fi fost francez, ci maltez (ca rimeaza) Consiliul Europei ar fi mers pana in panzele albe cu candidatul sau riscand sa amane cu luni de zile intreg procesul?

Din pacate acest principiu decizional dualist-confuz este o problema care se intalneste in multe alte zone ale constructiei europene, iar majoritatea guvernelor europene pot fi suspectate de ipocrizie atunci cand sustin importanta UE, dar au grija sa limiteze autoritatea institutiilor europene prin protejarea cu prioritate a intereselor proprii.

Este exact motivul pentru care zona euro ramane in continuare o zona subreda, iar integrarea economica profunda a zonei de moneda unica bate pasul pe loc: blocajul oferit de divergenta intre interesele nationale si cele comunitare. Sa ne amintim de faptul ca, in perioda de contracarare a crizei, o decizie a Bancii Centrale Europene de a trece la o relaxare cantitativa (quantitative easing) similara Fed in SUA a fost intarziata cu cel putin 2 ani in urma opozitiei Germaniei, care era obsedata de o inflamare a inflatiei. Realitatea a dovedit ulterior ca temerea nu a fost justificata, dar a reusit sa decaleze curba revenirii economiei europene cu cativa ani in urma celei americane. Ironia este ca cel mai hotarat mesaj de interventie din partea BCE, care a reusit sa linisteasca apele, a venit in final de la un guvernator BCE…italian.

Pentru saga numirii procurorului-sef european si saga crearii zonei euro nu este lipsit de relevanta sa amintim presiunile pe care Franta le-a facut pentru ca primul guvernator al Bancii Centrale Europene, banca centrala a zonei euro, sa fie un francez. (Orice asemanare cu numirea procurorului-sef nu cred ca este intamplatoare.) In final, ca o solutie de compromis, a fost ales guvernatorul olandez Duisenberg, dar caruia, pentru a menaja frustrarile franceze, i s-a injumatatit mandatul de la 8 la 4 ani. Cum dupa 4 ani guvernatorul francez Trichet nu isi rezolvase inca problemele cu justitia, mandatul primului guvernator a fost in final de 8 ani pentru a fi preluat apoi de d-nul Trichet. Da, marile puteri europene cedeaza cu greu locurile din primul rand…

Subiectul uniunii fiscale la nivelul zonei euro este si el taraganat tot din considerente nationale. Pe scurt, tarile cu excedent bugetar sau politici bugetare precaute, Germania fiind un reprezentant de frunte, nu au dorinta de a finanta deficitele cronice ale tarilor aflate mai ales in zona mediteraneeana. Desigur, motive se pot gasi, dar ideea este ca criteriul national are grija sa se insereze tot timpul in procesul decizional european, eroadand constant credibilitatea celui din urma.

Nu este suficient ca lipsa unei lingua franca in Europa ne aminteste permanent mozaicul national al continentului si faliile culturale existente, dar si procesul decizional in afacerile europene este gandit ca sa limiteze importanta institutiilor europene in favoarea celor nationale si mai ales a celor mai mari tari.

Si iata cum o constructie a unei Europe tinuta intr-o lesa scurta de guvernele nationale nu poate duce decat la decizii lente, sub-optimale si bazate cateodata pe criterii discutabile. Sa nu uitam ca tot Germania si Franta au avut grija ca proprii candidati sa ajunga in finala de trei pentru numirea procurorului-sef european.

Si, in final o intrebare:

Ar trebui sa fie injumatatit mandatul primul procuror-sef si promisiunea ca al doilea procuror va fi francez pentru ca Franta sa accepte candidatul ne-francez al al Parlamentului European validat si de Comisia tehnica?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.4.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană scurtează calendarul vaccinării în UE: Peste 13 mil. de români ar trebui imunizați până la vară

Mariana Bechir

Comisia Europeană a anunțat marți accelerarea vaccinării și a prezentat țintele și calendarul recomandat pentru ca UE să revină la vară la un stil de… Mai mult

Europa

Gazprom: Există riscul ca Nord Stream 2 să fie suspendat sau anulat din cauza presiunilor politice

Iulian Soare

Grupul rus Gazprom menționează, în prospectul unei emisiuni de euro-obligaţiuni consultat de Reuters, că există riscul ca proiectul gazoductului Nord Stream 2 să fie suspendat… Mai mult

Europa

SUA post-Trump: Cum percep europenii America lui Joe Biden – studiu ECFR

Victor Bratu

Americanii au un nou președinte, dar nu și o țară nouă. În timp ce majoritatea cetățenilor europeni se bucură că alegerile din SUA au fost… Mai mult

Stiri

Noile categorii de angajați introduse în etapa a II-a a campaniei de vaccinare

Vladimir Ionescu

Guvernul va adopta o Hotărâre ce va include noi categorii sociale și profesionale în rândul populației ce se poate vaccina anti-Covid în etapa a doua… Mai mult

Europa

CEDO condamnă statul român pentru procedura de recunoaștere a schimbării de sex

Iulian Soare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România, cu unanimitate, pentru încălcarea dreptului la viaţa privată în cazul a două persoane cărora autoritățile naționale… Mai mult

Stiri

Kristalina Georgieva cere mai mulți bani statelor membre ale FMI pentru a susține țările puternic îndatorate

Adrian N Ionescu

Fondul Monetar Internațional (FMI) are nevoie de mai multe resurse pentru a ajuta ţările puternic îndatorate, în condițiile marilor incertitudini privind perspectivele economiei globale și… Mai mult

Stiri

Autocolantele pentru promovarea PMB pe autobuze vor fi înlocuite cu reclame comerciale

Vladimir Ionescu

Mijloacele de transport în comun ale STB nu vor mai avea autocolante de promovarea a Primăriei Capitalei. Pe respectivele spații, a explicat primarul general, Nicușor… Mai mult