fbpx

Analiză

Observații pe scăderea cu 5,1% a PIB pe primele 3 trimestre

Produsul Intern Brut pe al treilea trimestru din 2020 a consemnat o scădere de -6% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier… Mai mult

15.11.2020

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

Radu Crăciun / De ce Pământul este plat

de Radu Crăciun 26.8.2016

radu-craciun-bcr1Trebuie sa recunosc ca in ultimele luni am fost confruntat, nu doar o data, cu o situatie inedita, care pur si simplu m-a blocat. Si nu din lipsa de argumente, ci ca o masura a surprizei pe care am avut-o. Cunostinte extrem de bine educate si cu acces din belsug la informatie  mi-au argumentat cu toata seriozitatea si convingerea  faptul ca marele secret al omenirii, tinut ascuns de urechile publicului larg, este faptul ca Pamantul este de fapt plat, nu rotund. Ca toate pozele din spatiu ale Pamantului sunt, de fapt, “facaturi”care ascund adevarul.

Cred ca emblematic pentru intreaga situatie este faptul ca o astfel de discutie a sfarsit prin a pune la masa dezbaterilor, pe picior de egalitate, calificarea unui rapper , B.o.B., cu cea a unui astrofizician, Neil deGrasse Tyson, dezbatere reflectata pe larg de cotidiane si posturi de televiziune prestigioase, ca masura a interesului public.

Deci, oameni buni, haideti sa recapitulam: un numar semnificativ de oameni, multi dintre ei cu educatie superioara, considera mai credibile argumentele stiintifice ale unui rapper decat ale unui astrofizician. Imi scapa mie ceva? Vi se pare ca are sens? La prima vedere as zice ca “nu”, dar la a doua vedere poate ca “da”, daca imi asum riscul punerii lucrurilor intr-un context mai larg.

Iar contextul mai larg cred ca este definit de contestarea “Autoritatii” de catre segmente din ce in mai largi ale populatiei. Teoria sugereaza ca sursele de autoritate pot fi formale/legale, traditia, acceptarea de catre subordonati, competenta sau charisma. Problema este ca, pe oricare dintre aceste dimensiuni, elitele, fie ca e vorba de lideri politici sau de experti (asa cum este vorba in cazul de mai sus) cad cu brio examenul increderii populatiei.

Pare sa existe o suspiciune generalizata, in crestere, ca elitele s-au decuplat de co-nationali in urmarirea unor interese mai degraba globale sau in beneficiul personal si de grup restrans, si mai putin nationale. Si subliniez, eu vorbesc aici despre perceptii. Au motive serioase sa gandeasca in felul acesta? Pai sa vedem…

Globalizarea a fost in mod permanent prezentata de lideri politici si experti economici ca fiind o evolutie pozitiva a societatii umane, de natura sa aduca progres tuturor celor implicati. Protestatarii antiglobalizare au fost in mod constant prezentati ca fiind niste ne-adaptati, care nu inteleg mersul societatii.

Dupa un deceniu de globalizare, statisticile arata ca beneficiari ai globalizarii au fost tarile emergente si segmentul restrans al celor bogati. Globalizarea a avut un efect clar negativ asupra clasei de mijloc din tarile dezvoltate.

Mai departe…  Criza financiara care a lovit puternic paturi largi ale populatiei nu a fost anticipata de mai nimeni, in primul rand de mai nimeni din randul expertilor economici. Cu atat mai putin de liderii politici, care nu au dat dovada de mai multa clarviziune. Foarte putinii economisti care au anticipat-o ar putea la urma urmei sa fie parte a distributiei statistice, conform careia trebuia sa existe si cineva care sa “nimereasca” predictia.

Odata declansate, pierderile marilor institutii financiare, si implicit ale marilor investitori, au fost “nationalizate” prin utilizarea fondurilor publice. “Too big to fail” a protejat nu doar stabilitatea sistemica (care cred ca a fost de dorit), dar si pe cei care ar fi trebuit sa isi asume pierderile financiare pentru ca isi asumasera riscul si pentru ca si le puteau permite. Popularitatea liderilor politici si a expertilor economici a inceput sa scada la cote de avarie….

Mai mult, cu acest prilej s-a dovedit ca multe institutii financiare, prin vocea celor care erau perceputi ca experti si profesionisti inalt calificati si de incredere, au indus in eroare cu buna stiinta o parte dintre clienti, furnizandu-le informatii incomplete despre tranzactii si instrumentele financiare riscante oferite spre vanzare. Multi dintre ei vindeau produse pe care ei insisi le considerau a fi de calitate indoielnica. Si inventarul subminarii increderii populatiei in experti si lideri continua…

In Europa, in ultimele decenii clasa politica a fost in mod constant promotoare a unei integrari din ce in ce mai profunde a UE. Sa fim sinceri… Nu masele au fost promotoarele acestor schimbari. Ele au fost mai degraba la remorca acestor intiative promovate in mod constant de politicieni, care in discursurile lor au sustinut consecvent ca o Europa mai integrata este o Europa mai solida si mai stabila.

In acest hei-rup vizionar, criteriile economice au cazut in planul doi, motiv pentru care a luat nastere, cu mare fast, moneda unica europeana, un moment considerat de apogeu al integrarii europene. Criza a scos insa la iveala intreg esafodajul de lut pe care a fost construit din pacate procesul de integrare. Motiv pentru care disfunctionalitatile decizionale si de model economic risca sa duca acum la dezasamblarea UE, facandu-i pe multi europeni se se intrebe, pe buna dreptate, daca cei care i-au condus pana acum (din nou experti si lideri politici….) chiar au stiut ce fac. Iar meritele “Autoritatii” nu se opresc aici.

Bomboana de pe coliva a fost decizia intempestiva, fara o minima consultare populara, care a dus la acceptarea peste noapte a milioane de emiganti din afara Europei. Initiativele hazardate ale principalilor  lideri europeni au intarit si mai mult semnele de intrebare legate de capacitatea lor de a lua decizii competente, care sa respecte interesele propriilor cetateni.

Fenomene migrationiste cu impact ireversibil asupra evolutiilor demografice pe termen lung au fost declansate de guverne care pur si simplu nu au avut mandate pentru niste decizii cu consecinte atat de dramatice, ceea ce a dus la o crestere puternica a frustrarii in randul cetatenilor si, inca o data, pentru a cata oara, a lipsei de incredere.

Odata enumerate toate aceste evolutii, lipsa de credibilitate a liderilor si expertilor in fata populatiei pare sa capate sens, nu-i asa? Dupa atatea erori facute din ignoranta, naivitate sau interes, inevitabil o parte a populatiei a inceput sa se intrebe de ce ar mai trebui sa se bucure de credibilitate aceste categorii restranse care intrupeaza “Autoritatea”? Ce anume ii recomanda? Verdictul maselor de alegatori este ca “nu mare lucru”.

Si de aici consecintele pe care le observam cu ochiul liber. Miscarile politice antisistem si nationaliste capata amploare, din SUA pana in Europa, exact ca o reactie de opozitie la un sistem perceput ca incompetent si la globalizarea care nu a adus prosperitate tuturor. Numele consacrate nu mai au tractiune, fiind preferate figuri noi, in primul rand pentru ca sunt noi si nu neaparat pentru realizarile lor.

Reversarea integrarii europene prin Brexit nu este decat un rezultat extrem al evolutiilor deja enuntate, iar strigatul “That’s your bloody GDP, not ours!”aruncat de “popor” in fata celor care se prezinta ca experti are o valoare emblematica pentru prapastia creata intre “Autoritate” si cetateni si pentru lipsa de incredere existenta. Tot ce ar mai lipsi acum ar fi o re-alunecare in recesiune pentru ca butoiul de pulbere sa se aprinda, nu-i asa? Ceea ce as specula ca forteaza mana bancilor centrale sa evite cu orice pret o recesiune.

Exista un cvasi-consens asupra faptului ca pietele financiare au pierdut contactul cu realitatea economica. Paradoxul este ca toti investitorii sunt constienti de acest lucru si, cu toate acestea, preturile actiunilor si obligatiunilor continua sa creasca. Corelatiile negative istorice nu mai au nicio relevanta, sunt … istorie. Pariul tuturor este ca bancile centrale nu vor permite scoaterea tuburilor de perfuzie cu lichiditate pentrupietele financiare, de teama corectiilor negative, care ar duce inapoi la recesiune si la pierderea, si mai mult, a prosperitatii gospodariilor.

Dar cu cat momentul adevarului este mai intarziat, cu atat corectia ulterioara va fi mai severa. Insa bancile centrale considera asumarea acestor riscuri justificata de obiectivul urmarit: evitarea recesiunii prin incurajarea consumatorilor si afacerilor sa achizitioneze bunuri si sa economiseasca mai putin, chiar si cu riscul ducerii dobanzilor in zona valorilor negative.

Dar chiar functioneaza asta? WSJ semnaleaza ca ultimele date economice sugereaza ca, de fapt, consumatorii economisesc mai mult in Germania, Japonia, Danemarca, Elevetia si Suedia, tari in care dobanzile au ajuns in teritoriu negativ. De altfel, in ultimele trei tari enumerate economiile sunt la cel mai inalt nivel din 1995, an incepand din care OECD a inceput sa colecteze astfel de date.  Deci oamenii economisesc mai mult, temandu-se de viitor in pofida masurilor exceptionale de stimulare economica. Ce barometru mai bun al increderii, sau mai degraba al lipsei de incredere, putem avea? Lipsa de incredere in lideri si in expertii de la “butoane”.

Si atunci, poate ca devine de inteles de ce, pentru unii, opinia unor “rapperi” este mai credibila decat cea a “Autoritatii”, lideri politici si experti care trebuiau sa dea directie si expertiza, dar au esuat lamentabil in a o face. Context in care, din pacate, “rapperi” autohtoni incep sa se manifeste si sa devina populari si in Romania…

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensiimai multe analize pot fi citite pe blogul personal

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.8.2016

2 comentarii

  1. Jack Cutisteanu
    29.8.2016, 8:58 am

    Dle. Radu Craciun , de data asta ati demonstrat cu supra de masura ca pamintul este …. plat . Credibilitatea se cistiga in timp si cu truda . Daca nu stii sa o pastrezi, o pierzi cit ai zice peste .

    • Constantin din S.
      17.12.2017, 9:16 pm

      J. C. De acord.
      Comentariul lui R. C. arată clar cât de experți sunt experții. Copernic n-a combătut geocentrismul, ci a susținut că heliocentrismul ar ușura calculele astronomice. De aceea l-a popularizat.

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul relaxează condițiile în care retailerii lansează perioade de reduceri masive

Vladimir Ionescu

Condițiile pe care retailerii trebuie să le respecte pentru cele două campanii anuale de soldare vor fi înlesnite printr-o Ordonanță de Urgență care se află… Mai mult

Stiri

6 ani închisoare pentru mită 6,3 milioane euro- Lucian Duță, fost președinte CNAS, condamnat în primă instanță

Vladimir Ionescu

Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duţă a fost condamnat, vineri, de Tribunalul Bucureşti, la şase ani de închisoare pentru… Mai mult

Stiri

Dosarul ANRP – lista celor 10 condamnări dictate de Curtea de Apel

Vladimir Ionescu

Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Crinuţa Dumitrean a fost condamnată, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani şi trei… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

Cele 5 titluri de mai jos (linkuri către texte) sunt mai mult decât niște teasere: sunt sinteze sau abordări în rezumat ale câtorva din  articolele… Mai mult

Stiri

Autostrada Lugoj-Deva, tehnic imposibil de finalizat în termenul asumat la UE – Pro Infrastructura

Alexandra Pele

Asociația Pro Infrastructură susține că CNAIR este pe cale de a anula licitația pentru finalizarea Autostrăzii Lugoj-Deva, mai exact cei 13 kilometri unde ar trebui… Mai mult

Stiri

Lege promulgată: 80% din redevența pentru ape minerale revine autorităților locale

Raluca Florescu

Un procent de 80% din fiecare redevenţă minieră cuvenită bugetului de stat va fi transferat autorităţii locale pe al cărui teritoriu administrativ se desfăşoară exploatarea… Mai mult

Stiri

Războiul comercial China – Australia continuă: China impune măsuri antidumping pentru vinurile australiene

Raluca Florescu

China a accentuat vineri presiunea asupra Australiei prin impunerea unor măsuri antidumping pentru vinurile australiene importate, fiind cel mai recent semn al tensiunilor diplomatice crescânde… Mai mult