La obiect

Document / Ministerul Finanțelor – strategie de administrare a datoriei publice guvernamentale. Guvernul va orienta împrumuturile spre moneda națională

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, va informa luni guvernul în legătură cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale în perioada 2019-2021, document din care… Mai mult

08.09.2019

Interviu

Interviu: A Patra Revoluție Industrială și deglobalizarea. Surprinzătoarele avantaje, inclusiv militare, ale națiunilor mici

Textul de mai jos este un rezumat al interviului acordat CRONICILOR Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97.  Colonelul Thomas X. Hammes, senior research fellow… Mai mult

06.09.2019

Chestiunea

Industria, Agricultura și Finanțele – contribuție zero la creșterea de 4,7% a PIB pe S1

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat valorile iniţiale de 4,7% brut şi 4,8% ajustat cu sezonalitatea pe primul semestru al anului… Mai mult

06.09.2019

La obiect

România campioană: mai mult la consum decât la rezultate economice

România s-a situat pe primul loc în UE la creșterea volumului din comerțul cu amănuntul în luna iulie 2019. Potrivit datelor publicate de Eurostat, avansul… Mai mult

06.09.2019

Cronicile

Punctul de plecare al strategiei de țară: Forța de muncă. O comparație a angajărilor cu structura europeană

de Marin Pana 25.9.2016

muncitorStrategia de țară se va axa inevitabil pe politici duse de stat asupra celor trei factori care intervin în procesele economice: munca, resursele naturale și capitalul (financiar, utilaje și tehnologii).

Dintre acestea, dată fiind preponderența capitalului privat (în acest moment preponderent controlat din străinătate), care decide asupra resurselor, capitalului și tehnologiilor de fabricație, maximum de efect al politicilor publice se mai poate obține asupra capitalului uman.

Pe fondul declinului demografic și al plecărilor masive la muncă în străinătate, forța de muncă condiționează și va condiționa tot mai puternic creșterea economică sustenabilă pe termen lung. Teoria spune că se poate îmbunătăți calitatea acestuia (dezvoltare de tip intensiv, cu creșterea competențelor, a ratei de educație terțiară etc.) și/sau cantitatea ( dezvoltare de tip extensiv).

Problema, în condițiile liberei circulații a forței de muncă pe piața unică, este că ar fi lăudabil și se poate lucra cu rezultate bune la prima variantă, dar pe final nu se va ști clar în beneficiul cui. De fapt, România mai are rezerve de exploatat la cantitatea de muncă angajată în economie, iar asta în corelație cu disponibilul de forță de muncă existent și rămas în țară.

Datele Eurostat arată, însă, că ne găsim într-o poziție cu totul particulară în rândul țărilor membre UE, cu cea mai redusă rată a angajaților temporari în totalul angajaților (doar 1% !). Iar asta la un nivel de peste zece ori mai mic față de media europeană în materie, ceea ce necesită o ajustare a datelor pentru a înțelege cum stă situația din perspectiva clișeelor consolidate timp de zeci de ani de fosta orânduire socialistă.

Astfel, figurăm de-abia pe locul 22 – 24 din 28 de state membre UE (alături de Bulgaria și Slovacia) la rata de angajare în rândul grupului de vârstă apt de muncă, cu aproape patru procente sub media europeană.

Dacă, însă, ajustăm valoarea acestui indicator cu numărul angajaților temporari urcăm tocmai pe locul 12 și semnificativ peste media Uniunii (v. Tabelul).

tabel1

Rata de angajare este definită ca măsura în care resursa de forță de muncă disponibilă la nivel național este utilizată. Este calculată ca raport între numărul de angajați și numărul celor au vârsta legală de muncă (intervalul 15 – 64 ani este luat ca referință pentru comparații internaționale de către Eurostat pentru toate statele, deși legislația diferă de la caz la caz).

O slujbă este considerată temporară dacă angajatorul și angajatul convin că durata ei este condiționată de condiții obiective precum: o dată specificată, terminarea unei lucrări, întoarcerea unui alt angajat înlocuit temporar. Cazurile tipice sunt persoanele care lucrează ca sezonieri, cei care sunt angajați de la caz la caz printr-o firmă ce execută activități temporare în contul unei terțe părți și persoanele aflate în anumite stagii de pregătire profesională.

Ce-ar fi dacă am avea o structură ”europeană

Practic, ponderea angajaților în ”înțelesul românesc” al termenului de angajat ( care presupune că este vorba aproape sigur despre angajare pe perioadă nederminată), atunci se obține cea de a doua coloană a indicatorilor prezentați de Eurostat. Coloană care diferă destul de mult de prima și în care situațiile relative în care se găsesec diferite țări se modifică radical pe alocuri.

Dacă România ar avea o pondere a angajaților temporari nu de 1% ci undeva la nivelul mediei UE (11,2% anul trecut), acest fapt ar prespune un plus de circa o jumătate de milion de angajați. Astfel, am trece peste media europeană a ratei de angajare ne-am duce spre pragul de 70% ocupare a forței de muncă disponibile.

Adică, în pofida clișeelor, în structură, nu atât locurile de muncă stabile ( care trebuie consolidate și nu flexibilizate !) sunt problema cea mai mare cât lipsa ofertelor de locuri de muncă temporare, cel puțin prin prisma raportării la experiența altor state. Este o chestiune de mentalitate, legislație, birocrație și regim de impozitare a veniturilor, toate aspecte la care statul poate lucra și interveni favorabil cu dublu efect: creșterea incluziunii sociale și reducerea facturii aferente beneficiilor oferite celor aflați în nevoie.

Dozajul între o zona dură a locurilor de muncă stabile și o zona flexibilă mult mai extinsă decât în prezent, care poate da reziliență economiei în fața șocurilor, va fi esențial ( vezi și experiența Poloniei, singura care nu a redus PIB-ul în criză). Iar pentru asta nu ar fi nevoie să reinventăm roata ci să ne uităm în jur, pentru a învăța ”din greșelile altora și nu din ale noastre”. Câteva observații se pot dovedi utile în acest demers:

1.Germania este un exemplu de asemenea dozaj, excelând ( dar fără a fi prima) la procentajul ratei de angajare și mergând pe un nivel apropiat dar ușor sub medie la nivel european de joburi temporare.

2.Țările baltice, cu mentalitate nordică dar afectată de anii de socialism sunt în primele opt locuri ca nivel de angajare în muncă al populației apte. Stau cert mai bine decât noi pe zona de locuri de muncă temporare dar ar trebui să luăm aminte și la tendința de revenire spre valori mai scăzute după trecerea crizei și adoptarea euro.

3. State precum Irlanda și Cipru au folosit cât se poate de vizibil în cifre supapa creșterii angajărilor temporare pe perioada dificultăților economice, spre deosebire de Grecia și de verii noștru latini, italienii care au păstrat acest indicator sub media UE ”no matter what”.

4. Apropo de latinitate, surprinde oarecum ( oarecum deoarece ”căpșunele” joacă un rol important) poziționarea Spaniei pe ultimul loc în clasamentul locurilor de muncă pe durată nedeterminată, unde și Franța coboară considerabil ca procentaj, undeva de la media europeană spre pragul de 55%. Dacă ne mai uităm și la italieni, care sunt sub 50%, asta ne arată cât de grea ar putea fi ”munca de lămurire”.

5. Dacă ne uităm la cazurile de dopaj cu locuri de muncă temporare, sunt elocvente cazul Suediei, care prin modalitate trece în statistica oficială Eurostat pe primul loc, cu aproape 75% (interesantă și motivarea oferită într-o țară bogată, cu un sistem de securitate socială performat, pentru ca trei sferturi dintre cei apți să muncească, chiar dacă nu în permanență) dar și perechile Cehia-Olanda, România-Finlanda sau Grecia-Spania, unde ocuparea temporară face masiv diferența finală.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Iran a capturat o navă a Emiratelor Arabe Unite care traversa Golful Persic

Razvan Diaconu

Gardienii Revoluţiei din Iran au capturat luni, în Golful Persic, o navă din Emiratele Arabe Unite care transporta carburant, incident care probabil va amplifica tensiunile… Mai mult

Stiri

Negocieri dure pe proiectul bugetului multianual UE – Germania, Suedia și Olanda cer restricționarea cheltuielilor

Victor Bratu

Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să își revizuiască planurile de stimulare a creșterii economice și de combatere a schimbărilor climatice dacă nu ajunge rapid… Mai mult

Stiri

Presiunile pe scumpirea petrolului vor dura luni de zile după atacurile asupra instalațiilor saudite

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului este în curs de stabilizare, luni după amiază, la peste 8% mai sus față de cotația anterioară atacului de sâmbătă, care a scos… Mai mult

Stiri

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă pentru desemnarea candidatului USR la Primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan s-a înscris în cursa internă din USR pentru desemnarea candidatului la Primăria Capitalei. Dacă va fi desemnat candidatul USR la PMB, Alianța formată… Mai mult

Stiri

Avocatului Poporului – listă de recomandări pentru creșterea siguranței în trafic

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului a elaborat o serie de Recomandări prin care solicită Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române o serie de… Mai mult

Stiri

Românii, printre europenii care merg cel mai puțin cu trenul

Vladimir Ionescu

Românii se numără printre europenii care utilizează cel mai puțin trenul în scopul deplasării în interiorul țării – doar 4,7% din kilometrii parcurși cu un… Mai mult

Stiri

CIECH Soda România explică de ce e în pragul închiderii și care e aportul la economie al operatiunilor de până acum în România

Vladimir Ionescu

Mii de locuri de muncă și 445 milioane de lei valoare adăugată la PIB-ul României – acesta este impactul economic al singurului producător de sodă… Mai mult