Cu o zi înainte de referendumul de duminică, Crimeea pare deja intrată în Federaţia Rusă. Toate marile oraşe sunt efectiv drapate cu steaguri ruseşti iar vocile pro Occident, atâtea câte sunt, nu răzbat din cauza propagandei agresive în favoarea revenirii la “Patria Mamă”.
Autorităţile de la Kiev denunţă acest referendum, pe care îl califică drept ilegal şi destinat legitimării “de jure” a anexării Crimeei, în condiţiile în care toate forţele de ordine loiale guvernului Ucrainei sunt izolate în propriile unităţi, înconjurate de forţe armate ruseşti.
În replică, membrii Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite se reunesc de urgenţă, sâmbătă, pentru a vota o rezoluţie occidentală care denunţă referendumul din Crimeea. Conform AFP, reuniunea a fost convocată la solicitarea SUA.
Patriotism garantat cu puşca
În capitala Crimeei, localnicii au umplut cu bileţele soclul statuii lui Lenin, cu mulţumiri la adresa intervenţiei ruse. Majoritatea clădirilor din Sinferopol, capitală a regiunii, sunt pline de steaguri- ruseşti, ţariste şi ale fostei URSS şi postere cu mesajul: “Împreună cu Rusia!”. Un reportaj Bloomberg descrie atmosfera din capitala regiunii unde, duminică, peste 2 milioane de locuitori sunt chemaţi să decidă independenţa regiunii sau alipirea la Federaţia Rusă.
“Prezenţa la vot va fi rezonabil de ridicată iar lumea este tulburată de ce s-a întâmplat la Kiev. Rezultatele sunt clare încă de acum- puterea locală nici măcar nu trebuie să se deranjeze să falsifice datele referendumului, dar asta nu înseamnă că alegerea va fi validă din punct de vedere al legilor internaţionale”, a declarat pentru Bloomberg Boris Makarenko, director adjunct al Centrului rus pentru Politici și Tehnologie.
Populaţia Crimeei, dintre care aproape 60% sunt etnici ruşi, susţine schimbarea, declară Sergei Aksenov, premier al regiunii, care consider că procesul de integrare cu Rusia poate dura cel mult un an. Estimarea optimistă este bazată pe istoria recent- Crimeea, care găzduieşte şi portul flotei ruseşti din Marea Neagră, a fost parte a Rusiei până la decizia lui Nichita Hrusciov de a ceda regiunea Ucrainei, în 1954.
“Oamenii au adânci sentimente patriotice, ne susţin şi noi nu vrem să le trădăm încrederea”, a mai spus Sergei Aksenov, numit luna trecută premier după asaltul reuşit al forţelor paramilitare pro-ruse asupra Parlamentului regional.
Pentru a nu se baza exclusiv pe patriotism, referendumul se organizează sub control militar rusesc- aproximativ 19.000 de soldaţi ruşi deţin controlul aeroportului, liniilor de feribot cu continental şi principalelor şosele. Militarii ucrainieni sunt asediaţi în propriile garnizoane, toate înconjurate de trupe ruseşti sau pro-ruse, care sunt estimate la 15.000 de oameni.
Varianta oficială a Kremlinului- difuzată insistent de posturile tv ruseşti transmise pe reţele de cablu din Crimeea- este că militarii ruşi au fost trimişi să asigure securitatea propriilor forţe staţionate în cele 4 cazărmi din peninsulă.
Iluzia cornului rus al abundenţei
Cei 1,5 milioane de votanţi, cuprinşi în listele electorale, sunt ademeniţi de o săptămână cu viitoare beneficii economice.
Anunţurile de pe site-ul special construit- referendum2014.ru- sunt preluate de presa locală şi promovate drept certe. Cetăţenilor din Crimeea li se promite că, dacă vor vota pentru alipirea la Rusia, următoarele măsuri vor fi luate aproape imediat:
- Majorarea cu 400 % a ajutoarelor sociale
- Creşterea tuturor salariilor bugetarilor, astfel încât acestea să le depăşească pe cele obţinute, din poziţii similare, în Kiev.
- Dublarea pensiilor
- Triplarea salariilor militarilor
Rusia a mai anunţat investiţii de 6 miliarde de dolari, iar Parlamentul din Moscova a promis un memorandum pentru Crimeea, care să determine o tranziţie lină spre Rusia, după 17 martie, anunţă referendum2014.ru.
Un sondaj al Fundaţiei pentru Iniţiative Democratice, cu sediul în Kiev, dat publicităţii pe 10 martie, arată că 41% dintre cetăţenii Crimeei sunt în favoarea revenirii la Rusia. Sondajul, care are marjă de eroare de 2,2%, nu indică numărul celor care se opun.
În lipsa, din motive obiective şi evidente, unui mesaj articulat al celor care se opun ocupaţiei ruse, un singur lucru este cert- minoritatea tătară, care este estimată la peste 14%, va boicota referendumul, asigură liderii acestei minorităţi.
Puţinii activişti proeuropeni din Crimeea se tem pentru viitorul regiunii şi pentru propriul viitor, în condiţiile în care Occidentul nu manifestă pentru Crimeea o voinţă egală cu cea a Rusiei.
Referendumul nu indică varianta actuală de organizare politică
Autorităţile locale din Crimeea au gândit chestionarul de la referendum cu două întrebări, niciuna care să conducă la păstrarea actualului statut politic al regiunii. Întrebările sunt:
- Sunteţi pentru reunificarea Crimeei cu Rusia, ca membru al Federaţiei Ruse?
- Sunteţi pentru reinstaurarea Constituţiei din 1992 şi pentru statutul independent al Crimeei?
Peste 1.200 de secţii de vot vor fi deschise duminică, între orele 08.00 şi 20.00 (ora locală, identică cu ora României). Autorităţile locale au anunţat că referendumul va fi validat în condiţiile în care peste 50% dintre alegătorii cuprinşi în listele electorale (1,5 milioane) vor participa la referendum.
