miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 decembrie, 2013

Proiectul legii amnistiei și a grațierii a fost retras de pe ordinea de zi, marți, după ce intrase modificat în secret în noaptea de luni spre marți de către Comisia Juridică. În cursul zilei proiectul a fost dezbătut pe articole dar, înaintea votului final, parlamentarii au avut întâlniri cu liderii de grup.

În urma acestor discuții s-a ajuns la decizia de a amâna votul final. Decizia a fost influențată de poziția adoptată de grupul PSD care nu a vrut să-și asume trecerea proiectului prin Parlament: președintele Băsescu a cerut Parlamentului să nu adopte legea, iar PNL a anunțat că nu o va vota.

Grupul PNL din Camera Deputaților a anunțat încă de la declanșarea dezbaterilor că va vota împotrivă dacă nu se va vota deschis, amenințând că în caz contrar părăsește sala.


Proiectul Legii Legii amnistiei şi graţierii – depus la Parlament în luna aprilie 2013 de către deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun – a fost modificat în secret, luni seară, de către o parte a membrilor Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor.

Luni seara, în timp ce Comisia Juridică a luat în discuție legea lobby-ului, o parte dintre membri Comisiei, în frunte cu Bogdan Ciucă, președintele Comisiei, s-au mutat într-o altă sală unde au amendat legea amnistiei și grațierii.

Legea a intrat marți pe ordinea de zi a Camerei deputaților, care e for decizional.

Astfel, pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni care au primit pedepse cu închisoarea de până la şase ani.


Iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şapte ani de închisoare cu executare.

Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.

Precedenta lege de grațiere a fost dată în 2002, când au fost eliberați din închisori deținuții care aveau pedepse ușoare, precum infracțiuni la legea circulației sau furt simplu, cu pedepse de până la cinci ani. De la Jilava, de exemplu, au fost eliberați între 20 și 30 de deținuți.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat cu amendamente legea amnistiei şi graţierii, iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu.

Aflat la Johanesburg, unde au loc funeraliile liderului sud african Nelson Mandela, premierul Victor Ponta a cerut ca infracțiuni precum luare de mită, dare de mită sau trafic de influență să fie excluse din lista beneficiarilor amnistiei.

Anterior, președintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului să respingă proiectul de lege al amnistierii pentru că adoptarea acestui proiect de lege ar decredibiliza forul legislativ și ar produce efecte nedorite asupra următorului raport MCV asupra justiției.

Cine ar putea fi beneficiarii Legii amnistiei și grațierii

Proiectul ar fi putut însemna salvarea pentru finanţatorul Stelei, Gigi Becali, după ce a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale.

Această lege ar fi fost o veste buna şi pentru Dan Voiculescu, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, dar şi pentru fostul ministru al transporturilor, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul ”Transformatorul”.

Adoptarea legii amnistierii l-ar fi ajutat şi pe vicepremierul Liviu Dragnea, acuzat de fraudă în “Dosarul referendumului”.

Adrian Năstase, de asemenea, ar fi fost unul din beneficiari, atât în dosarul ”Termopanul” cât și în ce privește posibilitatea de-a reveni cu drepturi depline în viața publică, după condamnările de până acum.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Alți beneficiari ar fi fost Sorin Ovidiu Vântu, Nicolae Mischie, Marius Locic, Nati Meir, Costel Cășuneanu sau Florin Costiniu.

De menționat faptul că ordinea de zi a şedinţei de plen de marți nu a fost făcută publică, aşa cum cere procedura, după şedinţa Conducerii Camerei Deputaţilor.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: