Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică un proiect privind dezvoltarea învăţământului profesional – dual, în baza căruia operatorii economici care încheie contracte de parteneriat cu unităţile de învăţământ ar putea beneficia de o serie de facilităţi.
O primă formă a documentului a fost lansată în luna mai 2016.
Proiectul Ministerului Educaţiei prevede că operatorii economici care încheie contracte de parteneriat cu unităţile de învăţământ beneficiază de facilităţi la plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale sau bugetelor locale, potrivit prevederilor legale.
„Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se pot organiza unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică cu efective mai mici de elevi, dar nu mai puțin de 100 de elevi care să ofere educație și formare profesională prin învățământ profesional.
În scopul finanțării activității unităților de învățământ, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă standarde de cost și de calitate, avizate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și de Ministerul Finanțelor Publice”, potrivit proiectului.
Detaliile proiectului
Unităţile în care se organizează învăţământ profesional sunt stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, a Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale privind învăţământul profesional şi tehnic, precum şi pe baza solicitărilor operatorilor economici interesaţi în formarea profesională prin învăţământul profesional, mai arată proiectul.
Învăţământul profesional se organizează în şcoli profesionale de stat sau particulare sau în baza unui contract de parteneriat care se încheie între unul sau mai mulţi operatori economici cu o unitate administrativ-teritorială, precizează iniţiatorii proiectului.
În cazul învăţământului profesional, tipul, numărul şi conţinutul probelor de admitere pot fi decise de unitatea de învăţământ şi operatorii economici.
În plus, la solicitarea operatorilor economici, se pot organiza probe de admitere stabilite de unitatea de învăţământ în colaborare cu operatorii economici respectivi, indiferent de numărul de candidaţi înscrişi şi de numărul de locuri disponibile.
Organizarea, durata, conţinutul programelor de pregătire şi modalităţile de certificare a pregătirii profesionale se stabilesc prin consultarea operatorilor economici.
Această formă de învăţământ profesional este complementară celor care funcţionează în prezent, iar OUG 94/2014 oferă cadrul legal în vederea organizării ei, dând deopotrivă posibilitatea agenţilor economici să se implice direct în toate componentele formării forţei de muncă de care au nevoie.
Învăţământul dual se desfăşoară pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic şi elev.
Forma şi conţinutul acestui contract de muncă urmează să fie definite în perioada următoare.
Elementul specific al acestui tip complementar de învăţământ îl reprezintă partajarea responsabilităţilor între autorităţile educaţionale şi angajatori/organizaţii ale acestora, din punctul de vedere al curriculumului, furnizării formării, evaluării şi finanţării.
Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot fi cuprinşi, până la împlinirea vârstei de 25 ani, într-un program de pregătire profesională, în vederea dobândirii unei calificări profesionale, mai prevede documentul pus în dezbatere.
Potrivit altei prevederi, pentru absolvenţii de gimnaziu din seria curentă şi din seriile anterioare care au depăşit cu mai mult de trei ani vârsta clasei se pot organiza clase separate de învăţământ profesional.
Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi organizează formarea din şcoală (1-2 zile), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile).
La învăţământul dual au acces şi absolvenţii din seriile anterioare care au părăsit sistemul de educaţie după absolvirea învăţământului obligatoriu, fără să-şi finalizeze pregătirea cu o calificare sau fără competenţe care să le ofere oportunităţi de angajare.
Prin derogare, pentru admiterea în anul şcolar 2017-2018 metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul profesional este aprobată prin ordin al ministrului Educaţiei, în termen de 45 de zile de la aprobarea modificărilor la Legea educaţiei naţionale, se mai arată în documentul pus în dezbatere.
