Guvernul a aprobat miercuri proiectul de lege privind stabilirea condițiilor pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun. Intrarea în vigoare a preconizată petru data de 20 mai 2016 – în cazul cel mai bun că va trece de Parlament în forma actuală.
Industria tutunului insistă însă pe urgentare și pe necesitatea de-a primi un răgaz de 6 luni pentru adaptarea liniilor de producție, întrucât schimbările sunt majore.
Mai jos – istoria încâlcită a acestei directive cu mare miză financiară și bugetară, ținută la foc domol din aprilie 2014 de către fosta guvernare și transformată într-un cartif fierbinte atât în mâna guvernului actual, cât și în cea a producătorilor.
***
Proiectul, anunță Guvernul, transpune în legislația națională Directiva europeană 2014/40/UE din 3 aprilie 2014, cunoscută drept Directiva tutunului.
Reprezentanții industriei sunt nemulțumiți că Guvernul nu și-a asumat responsabilitatea promovării proiectului sub forma unei Ordonanțe de Urgență și că proiectul aprobat nu asigură o perioadă de tranziție pentru adaptarea la modificările legislative.
Guvernul susține că aprobarea proiectului de lege a fost necesară în condițiile în care, începând din 20 mai 2016, toate produsele din tutun și produsele conexe comercializate în Uniunea Europeană trebuie să respecte Directiva europeană menționată anterior.
De cealaltă parte, reprezentanții industriei anunță că vor cere oficial Parlamentului completarea proiectului aprobat miercuri de guvern cu includerea unei perioade de tranziție, după alte modele legislative europene- Plonia, 9 luni perioadă de tranziție, sau Danemarca, 6 luni perioadă de tranziție.
Ce a decis, punctual, guvernul
Guvernul a aprobat în ședința de astăzi un proiect de lege care stabilește condițiile pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a celor conexe, în scopul preluării în legislația națională a reglementărilor europene și internaționale promovate pentru reducerea consumului de tutun, îndeosebi în rândul tinerilor.
Prin proiectul de lege adoptat de guvern miercuri se introduc noi condiții privind:
- ingredientele utilizate în fabricarea produselor din tutun
- inscripționarea și prezentarea produselor din tutun
- trasabilitatea
- elementele de securitate
- comerțul transfrontalier la distanță cu produse din tutun și conexe
Proiectul reglementează ingredientele ce pot fi utilizate în produsele din tutun, precum și nivelurile maxime ale emisiilor de gudron, nicotină și monoxid de carbon.
Schimbările decise vor conduce la:
- interzicerea vânzării țigărilor și a tutunului rulat care au o aromă caracteristică (adică un miros sau gust diferite de cel al tutunului, cum ar fi aromele de fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri sau vanilie).
- Interzicerea vânzării tuturor produselor din tutun care conțin aditivi speciali, precum vitamine, cafeină, taurină și creează astfel impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătății sau că prezintă riscuri mai mici pentru aceasta, dar și a celor care conțin arome în capsule, filtru sau în alte caracteristici tehnice.
Producătorii și importatorii vor raporta informații cu privire la ingredientele utilizate în procesul de fabricație, la emisiile produselor de tutun și la date privind volumul vânzărilor de produse de tutun din România, pe tip și marcă. Noul format de raportare a fost elaborat și aprobat de Comisia Europeană.
Ministerul Sănătății va percepe producătorilor și importatorilor de produse din tutun tarife proporționale pentru primirea, stocarea, prelucrarea și analizarea informațiilor transmise.
Etichetarea produselor din tutun se modifică substanțial, urmând să cuprindă:
- un avertisment general (”Fumatul ucide”, pe 50% din suprafața laterală)
- un mesaj de informare (”Fumul de tutun conține peste 70 de substanțe care cauzează cancer”, pe 50% din suprafața laterală)
- avertismente de sănătate combinate, formate din text, poză și număr de telefon la care se pot obține informații despre metodele de renunțare la fumat (pe ambele fețe, în partea superioară, pe 65% din suprafață, iar avertismentul poate fi mutat sub timbrul fiscal, astfel încât marca să rămână sub avertisment)
Proiectul de lege conține, de asemenea, prevederi privind trasabilitatea pachetelor de tutun, astfel încât, circulația lor în Uniunea Europeană să fie înregistrată și urmărită, pentru a putea fi verificată conformitatea cu legislația națională și europeană, contribuind astfel la combaterea contrabandei și contrafacerii.
Produsele din tutun care vor fi introduse pe piață trebuie să poarte un element de securitate inviolabil, compus din elemente vizibile și invizibile, care se tipărește sau se fixează astfel încât să nu poată fi îndepărtat, să nu poată fi șters, ascuns sau întrerupt, inclusiv prin intermediul timbrelor fiscale.
Vânzările transfrontaliere la distanță de produse din tutun și țigări electronice către consumatorii din România vor fi interzise.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite în acest sens de către Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și Autoritatea Națională de Administrare Fiscală, în funcție de competențele stabilite prin lege.
Proiectul conține și precizarea: ”Ministerul Sănătăţii poate adopta şi alte reglementări prin care să interzică vânzarea produselor din tutun sau celor conexe, din motive legate de situaţia specifică din România, cu condiţia ca interzicerea să fie justificată de necesitatea protecţiei sănătăţii publice.”
Problema cea mare : termenul de implementare
Guvernul anunță că proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere Parlamentului, intrarea sa în vigoare fiind prevăzută începând cu 20 mai 2016.
Introducerea pe piaţă a mai multor produse care nu sunt conforme este permisă de proiectul de lege, până la 20 mai 2017. Intră în această excepție numai produsele din tutun fabricate sau puse în circulație și etichetate înainte de 20 mai 2016, țigaretele electronice sau flacoanele de reumplere fabricate sau puse în circulație înainte de 20 noiembrie 2016, produsele din plante pentru fumat fabricate sau puse în liberă circulație înainte de 20 mai 2016.
Până la data de 20 mai 2019 se vor aplica exceptări temporare de la obligația privind poziția avertismentului de sănătate combinat, în legătură cu poziția timbrului fiscal.
Măsurile privind trasabilitatea se aplică țigaretelor și tutunului rulat de la 20 mai 2019.
Măsurile privind elementul de securitate se aplică țigaretelor și tutunului rulat de la 20 mai 2019, iar produselor din tutun altele decât țigaretele și tutunul de rulat de la 20 mai 2024.
Măsurile prevăzute în proiectul de lege sunt gândite să aducă beneficii atât sănătății, cât și mediului, prin scăderea consumului de produse din tutun pe termen mediu, estimată la 2% în următorii 5 ani.
Gilda Lazăr, JTI România: Vrem Ordonanță de urgență, piața va rămâne descoperită peste vară la mâna contrabandiștilor
Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, își exprimă nemulțumirea că Guvernul nu și-a asumat responsabilitatea de a asigura o perioadă de tranziție pentru fabricarea țigaretelor, pasând decizia politică la Parlament, iar consecințele – viitorului Executiv.
”Dată fiind întârzierea transpunerii Directivei tutunului, am cerut public Guvernului certitudini de ordin normativ: aprobarea proiectului prin Ordonanță de Urgență și acordarea unei perioade de tranziție necesară fabricației. Așadar, nu am solicitat niciodată amânarea transpunerii Directivei, ci urgentarea ei, pentru a nu fi periclitată activitatea celui de-al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, mărindu-se riscul de deficit bugetar excesiv, prin neîncasarea taxelor și contribuțiilor lunare medii de 250 milioane de euro.”, afirmă miercuri Gilda Lazăr.
Potrivit unei declarații de presă, Gilda Lazăr susține că textul adoptat miercuri de guvern ”prevede termene fantasmagorice: legea ar urma să intre în vigoare pe 20 mai 2016 și, începând cu aceeași dată, fabricile de țigarete ar trebui să producă deja potrivit prevederilor Proiectului”.
Argumentația șefului JTI România este: Până la 20 mai 2016 au rămas mai puțin de trei luni de zile, în care Parlamentul să adopte legea, iar noi să modificăm producția fără baza legală. Cine garantează că Proiectul nu va fi modificat în Parlament sau că legea va fi adoptată până la 20 mai? Pe de o parte, un Proiect nu poate impune obligația de a face, aceasta fiind atributul exclusiv al unei legi intrate în vigoare. Pe de altă parte, Guvernul nu e în măsură să impună Legislativului date limită până la care să adopte legi.
Deși redactarea Proiectului a durat aproape doi ani, inițiatorii au ignorat realitatea și au copiat birocratic textul de la Bruxelles, fără să țină cont de faptul că suntem deja la finalul lunii februarie, ceea ce face ca termenul de fabricație indicat (20 mai) să fie inaplicabil. Alte țări au adaptat textul european la contextul național: Polonia prevede o perioadă de tranziție de nouă luni pentru producție, iar Danemarca șase luni, pentru a nu pune în pericol piața legală și veniturile bugetare.
Producția nu se poate modifica peste noapte, printr-o vrajă, ci doar în baza unei legi și a unor norme publicate în Monitorul Oficial. Am arătat public că depindem de furnizori globali de ambalaje, că avem nevoie de câteva luni pentru schimbarea designului, pregătirea procesului de tipărire, comanda materialelor, printarea blanchetelor și transportul acestora către România, unde se produc țigaretele și se face împachetarea propriu-zisă. Acesta este motivul pentru care am solicitat o perioadă de tranziție pentru fabricație sau permisiunea de a produce în paralel și a ne adapta din mers, astfel încât, la anul, pe 20 mai 2017, data prevăzută în Directivă pentru «curățarea pieței», să putem avea doar produse de tip nou. Stocurile, limitate de legislația fiscală în vigoare, nu sunt suficiente pentru a acoperi vânzările din perioada de vară, care este o perioadă de vârf și există pericolul real ca piața să fie inundată de produse de contrabandă.
Ne vedem nevoiți să începem pregătirile prealabile doar pe baza detaliilor tehnice furnizate abia acum două săptămâni de Ministerul Sănătății. Însă, riscul de a arunca banii pe fereastră este foarte mare, pentru că informațiile nu sunt complete și nimeni nu ne poate asigura că detaliile nu vor fi schimbate prin viitoarea lege sau prin cele peste 10 ordine de ministru ce vor fi emise ulterior pentru aplicarea acesteia.
Evident, Guvernul nu a luat în calcul ce s-ar putea întâmpla dacă, din cauza agendei încărcate a Parlamentului și a perioadei electorale, legea nu va putea trece până la 20 mai. În absența legii, chiar dacă noi am reuși, printr-o vrajă, să modificăm producția, noile produse ar fi ilegale, neputând fi puse pe piață. Așadar, trăim în plin absurd.
Gilda Lazăr anunță: În baza dreptului la libertate economică, a dreptului de petiționare și a transparenței decizionale, ne vom adresa oficial Parlamentului, solicitând acordarea unei perioade de tranziție pentru fabricație. Așa cum am arătat, este o problemă de interes comun, atât pentru producătorii de tutun, cât și pentru stat, prin îndeplinirea indicatorilor macroeconomici și protejarea încasărilor la buget, unde virăm circa 80% din prețul pachetelor de țigarete.
Un proiect tărăgănat și miza lui financiară și bugetară: 12,5% din veniturile bugetare
Cele mai mari 3 companiile producătoare de tutun au solicitat Guvernului, în data de 15 februarie, printr-o scrisoare semnată de conducerea British American Tobacco, Japan Tobacco International și Philip Morris România, asumarea de urgență a cadrului de reglementare clar, ferm și predictibil, care să nu blocheze buna funcționare a unui sector economic cu o pondere semnificativă în veniturile la bugetul de stat.
De menționat:
De aproape doi ani, producătorii de țigarete cer autorităților, în mod repetat, adoptarea cât mai rapidă a legii referitoare la Directiva tutunului, explicând în toate comunicările oficiale că sunt necesare șase luni pentru adaptarea producției la noile cerințe.
Astfel, pentru conformarea producției la 20 mai 2016, producătorii afirmă că era nevoie ca legea și normele de aplicare să fi fost publicate până la începutul lui decembrie 2015.
Directiva tutunului a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliul UE la data de 3 aprilie 2014.
Autoritățile române au elaborat și afișat public pentru prima oară proiectul de lege care transpune în legislația națională această directivă la data de 29 decembrie 2015, adică după un an și 8 luni.
Comitetul director care să asigure colaborarea și cooperarea interministerială în vederea adaptării legislației naționale la cerințele europene în materie a fost constituit în octombrie 2015, în decembrie 2015 componența acestuia fiind modificată în contextul instalării unui nou guvern.
Potrivit unei note de informare a Corpului de control al Guvernului, Comitetul interministerial pentru coordonarea politicilor și acțiunilor aferente produselor din tutun a funcționat în coordonarea Ministerului Sănătății, cu scopul ”elaborării unui plan de acțiuni coordonate și eficiente” în vederea implementării acestuia de către autorități.
În perioada octombrie 2015-ianuarie 2016, Comitetul director al organismului interministerial s-a întrunit numai de 3 ori și nu a adoptat nicio decizie.
Corpul de control afirmă că activitatea comitetului ”a influențat în mod negativ procesul de elaborare și definitivare a proiectului de lege” și ”poate avea drept consecință depășirea termenului la care România trebuie să adopte reglementările interne necesare pentru conformarea cu dispozițiile acestei directive”.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la buget, cu 3 miliarde de euro virate în 2015 (reprezentând aproape 2% din PIB sau 12,5% din totalul veniturilor bugetare).
Urmărește-ne pe Google News
