vineri

19 aprilie, 2024

19 noiembrie, 2020

Proiectul de lege pentru măsurile necesare în domeniul justiției pe perioada epidemiei de Covid-19, a fost aprobat miercuri seara și va fi transmis în Parlament. Documentul stabilește, printre altele, că audierea părților prin videoconferință este permisă și în procesele civile, nu doar în cauzele penale. Atunci când audierea se realizează prin videoconferință, precizează proiectul, înregistrarea prin mijloace tehnice audio sau audiovideo este obligatorie în toate cazurile.

Măsurile ar trebui să asigure continuitatea activității din instanțe, în contextul evoluției epidemiei, și reglementează aspecte organizatorice și instituirea unor reguli specifice de judecată în materie civilă și penală, valabile pe perioada stării de alertă și pentru 30 de zile de la încetarea acesteia.

Reglementările în materie civilă:

  • când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî  ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop; citația va cuprinde mențiunea că ședința de judecată se va desfășura prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, intervalul orar orientativ al strigării cauzei, precum și modalitatea tehnică de acces și de autentificare; când este cazul, părțile vor fi înștiințate și telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre desfășurarea ședinței de judecată prin mijloace de telecomunicație audiovizuală, chiar dacă au termenul în cunoștință; cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele amintite, chiar fără a fi prezent fizic lângă parte;
  • pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi;
  • lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative pentru strigarea fiecărei cauze în parte, citația cuprinzând mențiunea corespunzătoare. Când este posibil, judecătorul fixează și intervalul orar orientativ pentru primul termen de judecată;
  • când este posibil, instanțele judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia; tot astfel, instanța va putea, în tot cursul procesului, să solicite părților datele necesare pentru comunicarea actelor de procedură în aceleași condiții; când este posibil, cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice; părțile vor fi înștiințate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege, dispozițiile privind comunicarea hotărârilor judecătorești, potrivit legii, rămânând aplicabile;
  • amânarea judecării cauzelor poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare, în carantină sau este spitalizată, potrivit legii, în contextul pandemiei de COVID-19; când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea depunerii de concluzii scrise;
  • în aplicarea dispozițiilor art. 147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite instanței delegate în format electronic; împiedicarea funcționării instanței este adusă la cunoștință prin afișare la sediul instanței, precum și prin publicare pe portalul instanțelor judecătorești și pe site-ul Ministerului Justiție;
  • când este posibil, prin grija instanței, ședințele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audiovideo care garantează securitatea, integritatea și calitatea transmisiunii, pe portalul instanțelor de judecată;
  • dispozițiile Titlului X al Cărții a VI-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 50.000 lei la data sesizării instanței;
  • în cursul executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii;
  • activitatea de judecată, de executare silită, precum și activitatea profesiilor din domeniul justiției se desfășoară, în continuare, cu observarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, urmărindu-se cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire;
  • instanța veghează la desfășurarea în condiții optime a procedurii, cu respectarea principiilor fundamentale și a celorlalte reguli aplicabile procesului civil.

Propunerile ce vizează activitatea de urmărire penală și de judecată:

  • audierea prin videoconferință, la locul de deținere, a persoanelor private de libertate,  fără a fi necesar acordul acestora, dacă organul judiciar apreciază că această modalitate de audiere nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor
  • audierea prin videoconferință a altor persoane decât cele private de libertate – este cazul persoanelor aflate în stare de libertate, precum și al persoanelor arestate la domiciliu (acestea nu se află într-un loc de detenție, deci nu li se aplică alin. 1) – se poate face cu acordul acestora. Posibilitatea audierii prin videoconferință le va fi adusă la cunoștință fie cu ocazia primei audieri, fie printr-o înștiințare comunicată telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace, persoana în cauză fiind întrebată dacă își manifestă acordul în acest sens. Așadar, dacă acordul există, iar organul judiciar apreciază ca audierea poate avea loc în această modalitate, persoana va fi citată chiar dacă are termen în cunoștință, citația urmând să conțină, pe lângă mențiunile prevăzute de art. 258 Cod pr. penală, și mențiunea că audierea se face prin videoconferință, modalitatea tehnică de realizare a acesteia, data și ora sau intervalul orar în care va avea loc audierea.
  • audierea prin videoconferință presupune în toate situațiile utilizarea unor mijloace de telecomunicaţie audiovizuală care permit verificarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii. Această reglementare este menită să garanteze condiții similare situației în care audierea s-ar realiza la sediul organului judiciar, precum și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea drepturilor (inclusiv a celor procesuale ale) celui audiat.
  • atunci când se realizează prin videoconferință, înregistrarea audierii (prin mijloace tehnice audio sau audiovideo) este obligatorie în toate cazurile. Pentru a garanta dreptul la apărare și loialitatea administrării probelor, reglementarea propusă derogă astfel de la prevederile art. 110 alin. (5), art. 111 alin. (4) și ale art. 123 alin. (2) Cod pr. penală, care condiționeaază înregistrarea audierii efectuate în cursul urmăririi penale de aprecierea organului judiciar, de solicitarea celui audiat sau de existența mijloacelor tehnice pentru aceasta.
  • audierea altor persoane decât cele private de libertate nu se poate face prin videoconferință  în cazul judecării cauzelor cu inculpați minori, a celor referitoare la reabilitarea judecătorească și nici atunci instanța de judecată declară ședința de judecată ca nepublică. Această reglementare are în vedere faptul că în cazurile prevăzute de dispozițiile de lege lata ale art. 352 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, ședința de judecată poate fi declarată nepublică, iar potrivit dispozițiilor art. 509 alin. (2), art. 533 alin. (1) și art. 535 C.p.p. ședintele de judecată sunt nepublice în cauzele cu inculpați minori și în procedura reabilitării judecătorești. În timpul cât ședința este nepublică, nu sunt admise în sala de ședință decât părțile, persoana vătămată, reprezentanții acestora, avocații și celelalte persoane a căror prezență este autorizată de instanță”, reglementarea propusă este necesară întrucât persoanele care nu sunt private de libertate sunt audiate prin videoconferință la locul în care se află, iar în acest caz există riscul încălcării caracterului nepublic al ședinței de judecată, încălcându-se astfel dispozițiile imperative ale Codului de procedură penală sau, după caz, cele dispuse de instanța de judecată.

Proiectul conține și prevederi aplicabile și proceselor și executărilor silite începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi.


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: