Prognoză: Cum va evolua structura economiei în următorii trei ani

Ponderea industriei în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în 2015 cu 1,6 puncte procentuale, la 23,3% și urmează să scadă la 22,8% în anul 2016, reiese din Prognoza pe termen mediu 2015-2019 a Comisiei Națională de Prognoză (CNP).

Începând din 2017, ponderea industriei în structura PIB-ului urmeză să crească, până la nivelul de 23,7% în 2019, însă sub cel din 2014, de 24,9%.

În 2015, scăderea ponderii industriei a fost compensată de creșterea ponderii serviciilor, de la 51,6% în 2014, la 52,9% anul trecut.

Totodată, serviciile au avut cea mai mare contribuție la creșterea PIB-ului în 2015, de 2,6%, Industria a avut o contribuție modestă, de 0,5%, construcțiile de 0,4% (în creștere de la 0,2% în 2014), impozitele nete pe produs de 0,7% (în creștere de la 0,5% în 2014), în vreme ce agricultura a tras în jos creșterea economică, având o contribuție negativă de 0,5%.

Pentru 2016, CNP anticipează că serviciile vor continua să aibă cea mai semnificativă contribuție la creșterea economică, de 1,6% din PIB.

Industria se va clasa pe locul al doilea, cu o contribuție de 1,2% (cu toate că ponderea în structura economiei va fi mai scăzută), în vreme ce agricultura ar urma să aducă 0,4% la creșterea economică din acest an.

România va înregistra în acest an o creștere economică estimată la  4,2% din PIB, în 2017 de 4,3% din PIB, în 2018 de 4,5% din PIB, iar în 2019 de 4,7% din PIB.

PIB-ul potențial ar urma să crească în acest an cu 3,4%, în 2017 cu 3,8%, în 2018 cu 4,1%, iar în 2019 cu 4,1%.

Consum, exporturi, deficit comercial

În ceea ce privește evoluția PIB-ului pe elemente de cheltuieli, cererea internă va asigura o creștere economică de 4,8%, în timp ce exportul net o va ”corecta” cu 0,6%, având o contribuție negativă.

CNP anticipează că ritmul de creștere al importurilor îl va depăși pe cel al exporturilor, ceea ce va duce la adâncirea deficitului balanței comerciale, de la 5,3% din PIB în 2015 (circa 8,3 miliarde de euro) până la 5,9% din PIB în anul 2016 (9,9 miliarde de euro).

Din proiecția actuală a CNP reiese că deficitul balanței comerciale va urca la 6,7% din PIB în 2019, respectiv 13,8 miliarde de euro.

Totodată, deficitul contului curent al balanței de plăți ar urma să înregistreze o traiectorie crescătoare, de la 1,1% din PIB în 2015 la 1,6% din PIB în 2019.

Forța de muncă: mediul concurențial vs. bugetari

Numărul mediu al angajaților din sectorul bugetar a crescut cu 2,6% în 2015, la 899.000 de persoane și ar urma să ajungă la 937.000 în 2019.

Numărul angajaților din sectorul concurențial a înregistrat anul trecut o creștere medie de 2,9 procente, ajungând la circa 3,7 milioane de persoane, urmând ca până în 2019 să crească la circa 4,2 milioane de salariați.

În 2015, salariații din sectorul bugetar s-au bucurat de o creștere medie a salariilor de circa 10,2%, în timp ce salariile angajaților din mediul concurențial au crescut cu 7,8%.

Pentru anul în curs, CNP anticipează o creștere a salariilor bugetarilor de circa 13,9%, aproape dublă față de cea a angajaților din mediul privat.

Așadar, în 2016, salariul mediu brut al unui bugetar ar urma să fie cu 22,5% mai mare decât salariul mediu brut al unui angajat din sectorul concurențial. Diferența ar urma să se ajusteze și să ajungă la 16,6% în 2019.