România se situează pe ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor pe kilogram de materie primă utilizat, cu doar 0,63 echivalent euro pe kilogram, potrivit datelor prelucrate și comunicate săptămâna trecută de Eurostat pentru anul 2014.
Mai mult, este singura țară, în afară de Estonia, în care productivitatea resurselor a scăzut față de valoarea consemnată în 2002.
Clasamentul european la zi
Capacitatea de a utiliza cât mai eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție iar influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător ( aceasta din urmă nu doar în funcție de cantitatea de deșeuri rezultate din procesele de fabricație dar și, din nou, de tehnologiile utilizate – a se citi investițiile în asigurarea unui mediu înconjurător curat).
Din această perspectivă, România nu se mai află undeva peste jumătatea mediei UE, precum la PIB/locuitor, ci la la mai puțin de o treime din media Uniunii și o șesime din performanța înregistrată de campioana în materie, Olanda ( vezi tabelul).
De remarcat că, la nivelul productivității resurselor, ierarhia europeană apare aemnificativ diferită de perspectiva nivelului de trai, cu Marea Britanie, Spania și Italia pe locuri fruntașe la mare distanță de restul plutonului, cu Germania la nivelul mediei UE28 și cu nordicele Danemarca, Suedia și Finalanda în partea de jos a clasamentului.
Ritmul de creștere a productivității în ultimii ani
Productivitatea resurselor a crescut în economia UE28 cu circa 27% între anii 2002 și 2013. Până în 2008, avansul a fost lent dar continuu, cu excepția anului 2004. Din 2009, creșterea a fost mai rapidă, pe fondul eforturilor de reducere a costurilor, implicit a consumurilor materiale, cu niveluri maxime în 2009 și 2012 și un mic recul în 2011.
Campioana îmbunătățirii utilizării resurselor din 2005 încoace a fost Spania, care a reușit o ameliorare foarte pronunțată a acestui indicator economic. Ea a fost urmată de Cipru și de vecina noastră, Ungaria. Performanțe bune relativ la situația din urmă au mai reușit și fostele colegele noastre de bloc socialist Slovacia, Slovenia și Cehia, dar și mari economii precum Italia și Marea Britanie.
Productivitatea resurselor a coborât abrupt în România între 2002 și 2008, perioadă de avânt economic neîntrerupt, ceea ce sugerează o dezvoltare cu accente extensive și nu una intensivă, cu mai multă grijă față de economii în tehnologiile folosite și utilizarea resurselor, precum și o valoare adăugată relativ mică a noilor produse față de cele deja aflate în producție.
Revenirea din ultimii cinci ani analizați a mai remediat situația, dar ne plasează pe penultimul loc și la acest capitol, înaintea vecinei din clasamentul precedent (Estonia), atât ca indice relativ la situația din 2005 cât și ca diferență în raport cu starea economiei din anul 2002. Pur și simplu, în pofida dezvoltării economice, această dezoltare nu a ținut pasul cu consumul de materiale și materii prime utilizate pentru obținerea ei.
Este o situație atipică pe plan european, care ar trebui remediată rapid prin programe cu bătaie lungă, deoarece aici stăm cel mai prost în ceea ce privește convergența cât se poate de reală cu economiile din UE.
Ultima poziție, ocupată potrivit celor mai recente date disponibile, constituie o problemă dar, tocmai de aceea, o resursă pentru reducerea consumurilor specifice și o oportunitate pentru creșterea competitivității.
Urmărește-ne pe Google News
