Modificările pe codurile penale, în forma proiectului prezentat de Cabinetul Grindeanu, sunt doar în serviciul a 25 – 30 de parlamentari și al multor aleși locali “certați cu legea”, a declarat procurorul general, Augustin Lazăr, într-un interviu acordat RFI România.

“Cine sunt cei interesați de această modificare a legii? Avem de la 25 – 30 de parlamentari care au fost trimiși în judecată pentru conflict de interese numai de către Parchetul general. Apoi mai există și alte persoane. Consilieri locali, primari etc care au fost trimiși în judecată. Toți aceștia vor fi achitați, dacă va fi promovat în această formă proiectul de lege”, a spus Lazăr.

În aceste condiții, magistrații din CSM vor da aviz negativ pe 27 ianuarie, când vor finaliza studierea celor două proiecte?proiectele ce vor fi analizate la această institu

”Colegii știu foarte bine că o prioritate a strategiei de modernizare a ministerului public nu este să ieși cu acte de clemență acum când trebuie să combați criminalitatea în general și corupția în mod special, ci consolidarea instituțiilor statului român pentru a lupta împotriva corupției. Aceasta este prioritatea.

Ei bine, iată că prioritatea s-a schimbat peste noapte.

Cum a trecut Anul Nou, s-a instalat o nouă guvernare, iar prioritatea s-a schimbat: nu mai reprezintă o prioritate să urmărești faptele de corupție, ci să schimbi textul de lege în așa fel încât să îl golești de conținut”, a mai declarat Augustin Lazăr.

Acesta nu este singurul șef din justiție care a criticat miercuri proiectul Ordonanței pentru grațiere și pe cel al OUG de modificare a codurilor penale.

Motivul principal – o bună parte din prevederile din cele două proiecte afișate miercuri pe site-ul Ministerului Justiției par a fi concepute cu dedicație – atât pentru  unii politicieni deja condamnați, cât și pentru unii din cei aflați în anchete și procese.

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a explicat miercuri că a avut săptămâna trecută o discuție cu Florin Iordache și acesta promisese că va discuta cu cei din justiție orice eventuală modificare a codurilor penale, promisiune ce nu a fost respectată:

“În acest moment eu mă îndoiesc de buna-credință, cel puțin a ministrului de Justiție, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte și nu după (…), mă îndoiesc că este de bună-credință”.

Cristina Tarcea, președinta ICCJ, întrebată dacă proiectele au fost elaborate cu dedicație, a răspuns: “Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spaţiul public, aşa pare (cu dedicaţie – n. red.) a fi”.

“Trebuie văzut în ce măsură beneficiază infracţiunile cu un pericol social redus şi în ce măsură efectele acestui proiect nu ar fi acelea de a intimida lupta împotriva corupţiei. Am trimis deja materialul, spre studiu, direcţiei legislaţie, să vedem care va fi impactul dispoziţiilor”, a mai spus preşedintele instanţei supreme, referindu-se la analiza pe care Înalta Curte a început-o deja.

Analiza ce va rezulta va fi trimisă Guvernului până pe 23 ianuarie, așa cum au solicita Sorin Grindeanu și Sorin Grindeanu.